Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/1. (2009)
Patrimoniu
294 Marisia XXIX bisericä urmätoarele: „Sä se §tie cä aceastä carte ce se cheamä Mineiu, о am cumpärat Eu popa Cosma capelan ín zilele pärintelui §i Mitropolitului Georgie ot la§i dintru cinstita §i blagostovita mäna Sfintiei Sale in zilele luminatului Domn Ghica voevod ot [zimler] Moldavie 1730”. Dänsul iscäle§te ca fapta lui таге sä о §tie §i urma§ii pentru a blnemerita de la ei. Jntr-u adevär Mitropolitul George ieromonahul la Roman pe längä Episcopul Sava III, pe care istoria ÍI aratä ca bun gospodar plätind greaua datorie a inainta§ului säu Gedeon §i däruind Mitropolie pe care о inzestrase cu toate cele de lipsä §i un numär de mo§ii, intemeia la 1723 in sfänta Mitropolie in la§i, tipografie de romäne§te §i slavone§te la care lucrä Jeremia Simion, probabil un mirean (lorga „Ist. Bis. Rom.” v. II). Deci din mäna Mitropolitului Gheorghe acesta cumpärä popa Cosma Mineiul pentru а-l intrebuinta la slujba bisericeascä aid in Nado§a. La 1756 gäsim in Testamentul nou de Bälgard urmätoarea notitä: „Acest sf. testament I- am legat eu grämätic Bucur de la „Re§ita(?)1”dirept 7 marica§i §i au plätit popa Ignat §i cu frate-säu Simion fiind §i mai dinainte la a lor mo§ie §i l-am legat in Habic in casa juratului Pop Jon in 1756”. Deci Testamentul Nou a fost proprietatea popii Ignat §i a fratelui säu Simion, care erau in comuna vecinä Habic, se poate cä popa slujea §i in Nadä§a cum pänä la unire au slujit toti preotii din aceastä comunä, urmätorii lui. Dänsul, intrebuintändu-l, l-а läsat la Biserica noasträ de aid. La 1757 gäsim insemnat pe un Triód scurt - care cuprinde slujba de Duminicä, de la Dumineca Vame§ului §i Fariseului pänä la sf. Pa§ti, scris artistic cu mäna de Vasilie Pu§ca§ a Lupului, fiúi judelui din Nadä§a romänä, Zaharie Pu§ca§ a Lupului, care spune in prefatä cä l-а scris doi ani numai singur - numele preotului Cräciun §i a dascälului Damaschin pe längä a juratllor Savul S и reel §i Grigorie Päväleanu. Deci la acest an parohia Nadä§a are §i preot §i invätätor in loc. Pe Cazania Mitropolitului Grigorie al Tärii Romäne§ti, tipäritä la 1768 cel dlntäl care inseamnä apriat ca fiind popä in Nadä§a este preotul „Joan zis Tärnoveanul”. El scrie urmätoarele: „Aceastä sftä §i dzeiascä carte anume päucenie pretul a 15 florinti §i sä le §tie cä am cumpärat a se §ti numai de oamenii din Nadä§a anume: Marcu Chiril cu feciorul lui au dat 5 florinti, Pu§ca§ Simion a dat 4 meria§i, Mate Macaveiu a data 4 meria§i, Danciu Savu a dat 4 meria§i, Cioba Lupu a dat 4 meria§i, Mate Ónul a dat 4 meria§i, Mate George a dat 3 meria§i, Mate Mitra a dat 4 meria§i, ca sä le fie pomanä lor §i la tot neamul lor ca sä fie la mo§ia lor bisericä Nadä§ii, §i oricine s-ar intämpla sä о strämute sau sä о schimbe, sau sä о vänzä de la bisericä Nade§ii aceastä carte ori preot, ori mirean a fi, sä fie afurisit de 318 pärinti sfinti. Scris-am eu popa Joan Tärnoveanul, fiind popä la Nadä§a, luna mai 20 Anul Domnului 1769”. Popa Joan pomene§te §i numele credincio§ilor ortodoc§i care au contribuit cu bani la cumpärarea Cazaniei lui Grigorie, din care cite§te cantorul credincio§ilor cu multä evlavie §i azi. Cät a servit acest popä in bisericuta din Nadä§a nu se §tie pänä la anul 1780 alt preot nu se mai pomene§te aid. La 1780 avem cel dintäi preot de na§tere chiar din Nadä§a - bineinteles ortodox - preotul Gavril Mateiu, din pärintii Simion Mateiu §i Märia. Acesta s-а sfintit, dupä cum insu§i märturise§te pe о Evanghelie de dänsul cumpäratä - la sf. Andrei и in Bulgaria” (?f de episcopul särbesc de Buda, Sofronie Chirilovlclu, in zilele impäratului Josif al II- lea, unde se dusese pe jos intoreändu-se sfintit, pärintii lui bucurändu-se de preotia lui i-au dat Sf. Evanghelie cumpäratä de dän§ii, a lui Grigorie Mitropolitul Ungrovlahiei de la 1760 tipjäritä] in Bucure§ti. Unde era bisericuta de lemn in care au servit ace§ti preoti, cu sigurantä nu s-a aflat. ín cimiteriul vechi, intre nrii caselor 73, 74, 75, existä о piaträ таге despre care se spune cä a fost altar al bisericii cele vechi. 1 2 1 Semnul intrebärii apartine autorului. 2 Idem
