Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/1. (2009)
Patrimoniu
194 Marisia XXIX incruci§at pentru comercializarea copitelor de vite. In cadrul disputei intervin forurile locale §i centrale, care prin diverse dispozitii §i reglementári vor face ca Tntregul conflict sä fie tran§at in favoarea breslei cizmarilor. Una dintre breslele bine reprezentate ín sfatul ora§ului.4 Puterea economicä crescändä, va face ca acestea sä devinä principala fortä economicä §i politicä a populatiei säse§ti, fiecare breaslä prin starostele säu ajungänd sä fie reprezentatä ín sfatul ora§ului. Unele dintre bresle ajung sä le domine pe celelalte datoritä bogátiilor acumulate, din rándul lor fiind ale§i consilieri, primari §i emisari diplomatici, care vor actiona ín numele ora§ului ,5 La 1517 ín primele statute orä§ene§ti se aratä cá, doar patru bresle au dreptul de a locui ín cetatea Sighi§oarei §i anume: curelarii, aurarii , läcätu§ii §i croitorii. Dupá cum aräta Richard Schuller, tämplarii reprezentau о breaslä importantä, dovadä fiind numele unei sträzi din cetate.6 Evolutia breslelor este una remacabilä, iar numärul me§terilor devine unul impresionant, astfei de pildä la 1846, in Sighi§oara existau in jur de 1159 me§te§ugari §i comercianti in frunte cu tesätorii care aveau 164 mesteri, 133 calfe §i 54 de ucenici, urmatii de cizmari cu 125 de mesteri, täbäcarii cu 58 pälärierii, cojocarii cu 38 de mesteri, tämplarii cu 30 de mesteri. La 1854 avem in total 682 de me§teri §i la 1883 doar 493 de mesteri ,din care 125 au renuntat la meseria lor.7 In 1872 „Legea pentru libertatea meseriilor” a insemnat sfär§itul breslelor din Ardeal, eie fiind inlocuite de noi forme de organizare cum ar fi a§a numitele „tovärä§ii de me§te§ugari”, iar mai apói de corporatiile de me§te§ugari, cum a fost сеа а argäsitorilor sighi§oreni, care avea un Statut §i numära 23 de membrii.8 Aceste bresle de-а lungul secolelor au avut un Statut juridic bine definit, dupä cum aratä multitidinea de privilegii, acordate de regii maghiari §i principii Transilvaniei, aflate pänä azi in arhive. Aläturi de acestea mai erau о sehe de lucruri care determinau un Statut juridic bine definit al breslelor. Asfel, aceste asociatii detineau о serie de obiecte cum ar fi: sigiliul, lada, tabla de convocare, steagul etc. Pe längä rolul practic de zi cu zi aceste obiecte purtau §i un mesaj simbolic aparte specific gändirii §i spiritualitätii medievale, recunoscute de autoritäti drept persoane juridice, breslele atribuiau acestor obiecte calitatea de simbol al autoritätii atät fatä de ei cät §i fatä de cei de afarä.9 Breasla folosea sigiliul pentru autentificarea documentelor emise, lada constituia locui ín care erau depuse insemnele breslei §i documentele ei, cu timpul devenind expresia colectivitätii, iar steagul era purtat la procesiuni in fruntea breslei, tabla de convocare era folositä pentru in§tiintarea membrilor breslei validänd mesajul oficial adus.10 Sigiliile erau folosite de breaslä pentru autentificarea documentelor pe care le emiteau, iar prin simbolurile gravate pe eie confirmau autoritatea, ca persoanä juridicä. Sunt folosite incepänd cu secolul al Xlll-lea in Europa Centralä, iar pentru Transilvania primele sunt cunoscute in secolul al XV-lea. Dacä initial nu se permitea folosirea de blazoane, cu timpul sub influienta sigiliilor nobiliare au fost aplicate. Aceste blazoane reprezentau de obicei simboluri ale unor unelte utlizate in me§te§ugul respectiv. Mai erau reprezentate о sehe de alte simboluri cum arfi: scutul sau coroana, modeltate de cele mai multe ori sub influienta unor curente artistice cum ar fi Rena§terea sau 4 Carol Diff, Julius Holitzer, Me§te§uguri §i bresle , mss. -Biblioteca Muzeului de Istorie Sighi§oara, p.8; 5 Ibidem, p.7. 6 Richard Schuller, Alt Schässburg, Markus Verlag, Schässburg, 1906, p 20. 7Carol Diff, Julius Holitzer, Op. cit., p.8; Adolf Hohr, „Aus der Vergangenheit der Ehrsamen Schässburger Leinweberzunft” Tn Schässburger Zeitung ,_nr. 8/1901.,p.29. BSchäßburg. Bild ein Siebenbürgischen Stadt, Herausgegeben Heinz Brandisch, Heinz Heitmann und Walter Lingner, Rautenburg Verlag, 1998, p.352. 9 Breslele transilvänene (secXIV-XIXl, catalog de expozitie , Cluj-Napoca, 1997p.7. 10 Ibidem.
