Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/1. (2009)
Patrimoniu
Istorie 195 Barocul. Aläturi de acestea legendele aflate pe margini reprezentau de cele mai multe ori numele breslei, la bran§ei, localitatea §i anul confectionárii tiparulului. Se incepe de cele mai multe ori cu reprezentarea localitätii sau cu un motiv stilistic ce reprezintä de obicei, о floare, о rozetä, о stea.etc. De obicei §i cuvintele sunt despártite prin acelea§i simboluri.11 ín cele ce urmeazä de vom referi la un numär de nouá tipare de sigilii aflate ín patrimoniul Muzeului de Istorie Sighi§oara. Aceste tipare sunt de datá mai recentá, ca cele aflate ín patrimoniul altor muzee11 12 §i pót fi integrate ín orizontul crononogic al secolelor XVII-XIX. Unele dinire ele vor reprezenta asociatiile profesionale, care vor urma breslelor. Daca ar fi sä facem о tipologie a acestor tipare de sigilii, acestea sunt de mai multe tipuri:-tipare sub forrná de disc fára miner;-tipare disc cu máner;-tipare in forma de tambur metalic;-tipare disc sudate ín mänerul de metal;-tipare disc terminate cu un pinten ímplántat ín mänerul de lemn; 13 ín cazul tiparelor de sigilii din patrimoniul Muzeului de Istorie avem tipare disc sudate in mänerul de metal, tipare disc terminate cu un pinten ímplántat ín mänerul de lemn. La acestea s-ar adauga douä tipare sculptate in lemn. Cele mai multe tipare apartin breslei tesätorilor. Am repertorizat un numär de cinci tipare de sigilii apartinänd acestei bresle. Existenta acestora nu este intämplätoare deoarece aceastä breaslä a fost cea mai numeroasä din Sighi§oara, dar §i una din cele mai puternice, magistratul ora§ului confirmänd-le pentru prima data statutul ín 1486. Dintre tesätorii in pänzä, care au ocupat functii de conducere amintim pe : Christophorus Textor la 1474, Valentinus Textor la 1488 §i Georgius Textor la 1489 toti senatori, iar la Universitatea vienezä a studiat incepänd cu 1498 Marcellus Textoris de Schespurga. Au fost printre primele bresle, care au solicitat Universitätii saxone mäsuri contra tesätorilor nebresla§i in anui 1536, iar Universitatea Saxonä a stabilit statute pentru tesátori la 1589.14 Dupä cum vedem numärul mare de membrii a indicat pentru secolul XVIII §i inceputul secolului al XlX-lea о prosperitate a acestei bresle deoarece la un moment dat pänza confectionatä la Sighi§oara era apreciatä la curtea de la Viena ín timpul Mariéi Terézia, dar comanda pentru Hofburg nu s-a concretizat mai ales din cauza lipsei banilor ,15 Aläturi de tesätorii in pänzä mai existau §i tesätorii ín länä, mentionati ca avänd о moarä in fata Portii sträzii Morii la 1586.16 Importanta lor pentru economia ora§ului este doveditä §i de turnul lor de apärare (azi dispärut), care a functionat mult timp ca inchisoare militarä , demolat in 1858 pentru pavarea sträzilor. 11 M. Bunta, Sigiliile de breaslä In colectia Muzeului de Istorie Cluj, Tn Acta Muzei Napocensis, III, 1966, pp. 213-226. 2 Vezi in acest sens studiul lui Dan lvänu§ Sigilii de me§teri bresla§i din colectia Muzeului de Istorie din Sibiu, in Acta Muzei Brukenthal, I, 2006, pp. 197-201. 13 M. Bunta, op.cit. p. 227. 14 Geront Nussbächer, Documente privind me§te§ugurile din Sighi§oara. Catalog de documente , Bra§ov , 1998, p. 6 §i de acela§i autor Documente §i §tiri documentare privind me§te§ugurile din Sighi§oara In secolul al XlV-lea in Muzeul Brukenthal-Studii §i comunicäri_, vol. XIV , 1969, p. 234. 15 Adolf Hohr, op. cit., p.18. 16 Geront Nussbächer, Documente privind..., p. 7.
