Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/1. (2009)
Istorie
172 Marisia XXIX epocilor culturale ale istoriei, respectiv istoria politica predata de E.Meyer §i A.Harnack7. In conferinte, respectiv in studii ale lui Lupa§, se fac referiri la Ranke, in special, dar §i la 0.Spengler, Fr.Hegel, respectiv la lucrärile lui H.Bergson, J.Michelet §i Foustel de Coulanges. Ca §i in cazul lui A.Bunea §i Z.Päcli§anu, l.l_upa§ aratä interes pentru istoria confesionalä a celuilalt, fapt care i§i are rädäcinile in anii de studii budapestani, cänd §i-a pus amprenta asupra formärii sale spiritul pozitivist al lui Marczaly, dar, in mod semnificativ §i comunicarea cu N.lorga. Revenind in Ardeal, preocupärile sale istoriografice se concentreazä asupra Bisericii Ortodoxé Romane din Transilvania. Spiritui national i-a deschis, firesc, orientarea §i spre istoria celorlalte confesiuni ardelene, dar a determinat §i ata§amentul fatä de G. Baritiu, nu numai in paginile destinate istoriei ziaristicii, dar §i in prefata la volumul „Studii §i articole”, din anul 1912. Rolul lui Baritiu in viata culturalá a románilor ardeleni este sugerat de epitete ca „adevärat educator al multimii,” „propoväduitor al culturii”, „bärbat de ftiintä”, „от politic” etc. Se mentioneazä §i principalele reflexe metodologice ale investigatiei marelui gazetar.Prin documentarea realizatä, cu surse bibliografice preponderent maghiare §i germane, Baritiu inscrie istoria bisericeascä a románilor ardeleni in istoria bisericeascä universalä. I. Lupa§, utilizänd §i detalii teologice in studiul säu privind influentele Reformei religioase asupra bisericii romäne§ti din Ardeal, puncteazä canalele principale de difuzare a luteranismului in provincia romäneascä intracarpaticä, evidentiazä §i rolul lui Honterus, respectiv Heltai.Studiul a urmat rigurozitatea metodei pozitiviste, cu atentie pentru lumea etnicä §i confesionalä a Transilvaniei. I.Lupa§ a agreat ideea influentei pozitive a Reformei religioase, in introducerea limbii románé in cultura ardeleanä, prin „preotii §i vlädicii luminati ” (cu referire la tipärituri-n.n.), avänd, insä, rezerve cä s-ar fi influentat „ceremoniile religioase” §i „dogmele credintei”8.Sub influenta Reformei religioase, §coala §i literature romána au inregistrat un „vádit progres”, mai ales in importantele centre culturale romäne§ti ale Bra§ovului §i Sibiului. Romänii „nu puteau rämäne nepäsätori” la „ realizärile din domeniul literaturii §i educatiei", obtinute de maghiari §i sa§i, chiar dacä nu aveau sprijinul statului, nici al conducerii ora§elor säse§ti.Tipäriturile romäne§ti, incepänd cu „Catehismul de la Sibiu” (1544), pänä la „Biblia din Bucure§ti” (1688), au dat о „intreagä literaturä bisericeascä-nationalä”. Pe de alté parte, s-au organizat §colile din: Bra§ov, Caransebe§, Lugoj, Hateg, Säli§te, Geoagiu, Fägära§. Cea mai cunoscutä dintre ele este vechea §coalä din Bra§ov (cu sectiune pentru invätämäntul primär, respectiv cel secundar), reorganizatä prin anul 1570. Clädirea ei s-а restaurat prin eforturile protopopului Mihai, contemporanul §i omonimul lui Mihai Viteazul, prin contributia negustorilor bra§oveni, dar §i a „blagoslovitilor voevozi §i cinstitii boieri din Tara Romäneascä”9. Se remarcä, in acest context, faptul cä tutela calvinä asupra románilor ortodoc§i din Ardeal este scuzatä (vizavi de interpretarea scriitorilor greco-catolici), ingerintele lor ar fi fost mai mici decät cele ulterioare catolice, iar principii calvini, respectänd traditionalele legäturi cu mitropoliile extracarpatice au „dat dovadä de tolerantä religiosä §i politicä”. Mai reá a fost situatia sub impäratii habsburgi, prezentati constant negativ-cu nuantäri pentru losif al ll-lea. ín „Istoria bisericescä a románilor ardeleni”, ca §i in „Dezvoltarea constitutional a Romäniei,” din acest motiv se induio§eazä nu doar de soarta románilor, dar §i de cea a maghiarilor ardeleni §i a sa§ilor10. Vorbind despre protestanti (in special cei 7 Despre profesorii budapestani, vezi §t. Pascu, P. Teodor, Introducere, Tn I. Lupa§, Serien alese, volumul I, Bucure§ti, 1977, p. 10-13; formarea intelectualä a lui I. Lupa§ §i influentele germane, la N. V. Fola, Aspecte privitoare la teória istoriei in scrierile lui loan Lupa§, Tn „Marisia”, Studii §i materiale, Tg. Mure§, XXVI (arheologie-istorie), 2000, p. 299-302. 8 Corina Teodor, Coridoare istoriografice. О incursiune in universul scrisului ecleziastic romänesc din Transilvania anilor 1850-1920, Presa Universitarä Clujeanä, 2003, p. 409-411. 9 I. Lupa§, Fazele istorice in evolutia constitutional a Transilvaniei, Sibiu, 1944, p. 30. 10 R. Ardeleanu, op. cit, p. 320 §i 328.
