Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/1. (2009)
Istorie
Istorie 171 care structurile de civilizatie materialä, institutional §i culturalä se aläturä vietii spirituale. Xenopol a expus istoria nationalä ca un fragment organic al istoriei universale.Considerä cä acele popoare, care au ajuns la viata nationalä §i la о con§tiintä clarä a existentei lor, au contribuit la binele umanitätii. Sustine ideea istoriei civilizatiei, in care etnia este considerata parte integrantä a istoriei universale. Avänd de infruntat, ca §i ceilalti istoriei, precaritatea contributiilor de pänä atunci, lipsa monografiilor §i studiilor speciale, inexistente unei scheme de tratare care sä tinä seama de mersul civilizatiei romäne§ti in ansamblul ei (färä supraestimarea rolului factorului politic), a trebuit sä clarifice insu§i conceptui de istorie cu care trebuia sä opereze, conform unei cronologii rationale, adaptatä specificului istoriei romäne§ti §i sä valideze legätura geneticä dintre fapte, cu insistentä asupra celor culturale. La rändul säu,V.Pärvan este promotorul unei conceptii inalte a ceea ce trebuie sä insemne istoricul total, care sä fie §i filosof. N.lorga se delimiteazä ferm de metaistorie (Lamprecht,Xenopol) §i i§i cristalizeazä optiunile metodologice intr-un sistem propriu de istorie universalä, intemeiat pe reliefarea „in orice margine de spatiu §i timp” a faptului caracteristic §i expresiv. Acordä atentie faptelor „din care va reie§i teória”, dar ... pentru ca faptele sä fie istorie, trebuie ca sistemul sä intervinä... pentru a se tinde spre о viziune integratoare. Chiar daeä a ramas nefinalizat, datoritä mortii premature a autorului „Generatiilor cu privire la studiile istorice” §i „Materialelor pentru о istoriologie umanä,” lucrärile sale dau „sugestii de primä ordine” in directia cercetärii sugerate de „istoricul tip”, Ranke5. La timpul säu, Leopold Ranke a trasat directiile de investigare a criticismului. A cultivat ideea reconstituirii trecutului si a recomandat cercetarea materialelor de arhivä, organizänd seminarul universitär pe baza hermeneuticii de text. ín spirit pozitivist, pledeazä pentru reconstituirea precisä a faptelor, pentru istoria in sine, refuzä speculatiile. Aspiratia spre obiectivitate cät mai deplinä, prezentarea trecutului „cum s-а petrecut, ” include §i depersonalizarea cät mai deplinä a istoricului, chiar pänä la a face abstractie de propria sa personalitate. Tinänd cont de influenta conceptiei sale, pe de о parte, dar §i de caracteristica reflexiéi teoretice romäne§ti asupra adevärului istorie (Adrian Pop), se apreciazä cä ea rämäne marginalä in raport cu dezbaterile §i controversele epocii, in mentionata problemä. ín timp ce abordarea in §coala germanä §i francezä se fäcea din punct de vedere precumpänitor filosofic, promotorii säi, fiind ínainte de toate filosofi, reflexia teoreticä romäneascä rämäne de profil strict istorie §i este promovatä, in primul ränd, de reprezentantii ei6. Gratie studiilor sale universitäre, loan Lupa§ a cunoscut orizonturile spirituale germane, dar si franceze, initial urmänd Facultatea de Litere si Filosofie a Universitätii din Budapesta, iar in anii 1905-1906, impreunä cu Octavian Goga (ca bursieri ai Societätii „Transilvania”), intreprind о cälätorie de studii in Germania (Berlin). I. Lupa§ urmeazä la Budapesta cursurile lui L.Fejerpataki (discipline auxiliare ale istoriei), ale filologului §i specialistului in §tiinte ale educatiei §i pedagogie E.Finaczy, cursul special privitor la cronicile romäne§ti ale lui I.Ciocan, cursurile de analizä lingvisticä, dar §i opiniile privitoare la civilizatie §i culturä ale lui A.Ballagy, cursurile filosofului §i istoricului Henryk Marczaly, iar la Berlin, cursurile lui Fr.Paulsen, teoretician al educatiei, K.Breysig, cu prezentarea 5 Ibidem, p. 16-18 ; referitor la Xenopol, vezi P. Teodor, Semnificatla operei xenopoliene astäzi, in „Alexandru Dimitrle Xenopol. Omul §1 opera”, Tg. Mure§, 1995, p. 4-8; pentru N. lorga, vezi P. Teodor, Evolutia gändirii Istorice romäne§ti, Edit. Dacia, 1970, p. 365. 6 A. Pop, op. cit. , p. 187.
