Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/1. (2009)
Istorie
16 Marisia XXIX §i Suciu Coriolan41 42 cä se referä la satui Ru§tior (comuna §ieut) din judetul Bistrita- Näsäud. Istoricul N.Drágán43 aratä insä cä о serie de colonii de ruteni s-au a§ezat sub numele de ru§i, nu numai in Moldova de Sus §i Bucovina, ci §i in Transilvania. Aici in Transilvania au fost colonizati ace§ti ruteni sau ru§i, a§a cä denumirea de „Ruscia” poate desemna un sat locuit de cätre ace§tia. Pärerea noasträ este cä „Ruscia” este denumirea comunei Ru§ii-Munti, sau „satui ru§ilor” cum este numit in documente. Pentru acest lucru ne bazäm pe faptul cä descrierea hotarelor mo§iei Säplac trebuia sä se termine in locul de unde a inceput, sau in apropierea acestuia. De retinut cä hotarele íncep din comuna Aluni§. Intr-un document din anul 131944, in care se confirmä impärtirea mo§iilor din Reghin intre magi§trii Desideriu, Torna §i §tefan, fiii lui Dionisie de Reghin, se aratä cä „mo§ia Ru§ii-Munti de längä Aluni§” trece in proprietatea magistrului Torna. Identificarea mo§iei Ru§ii-Munti, cä se aflä längä Aluni§, ne intäre§te convingerea cä descrierea hotarelor mo§iei Säplac, in 1228, se incheie in apropierea Aluni§ului, la Ru§ii-Munti sau „Ruscia”. ín incheiere se impun cäteva concluzii. Din cele expuse reiese cä Reghinul n-a fost intemeiat de coloni§tii sa§i. A§ezarea Reghin exista inainte de venirea sa§ilor. in „Bula de Aur” din anul 1224, Andrei al ll-lea regele Ungariei, promite sa§ilor sä nu inzestreze pe nici un nobil cu sate (praedii) din zona colonizatä45. Or, in 1228, abia peste patru ani, acela§i rege, Andrei al ll-lea, inzestreazä pe Dionisie cu satele §i praediile din zona Reghinului. Este evident cä aici nu era о zonä colonizatä de cätre sa§i. Colonizarea cu sa§i a Reghinului va avea loc mai tärziu. Denumirea Reghinului nu este de origine germanä, Reghinul nefiind intemeiat de sa§i. Sa§ii nu puteau da numele a§ezärii chiar dacä ei ar fi provenit din zona Regensburgului, deoarece a§ezarea Reghin avea un nume datänd dintr-o epocä anterioarä venirii sa?ilor aici. Rezultä insä cä ambele localitäti, atät Regensburgul cät §i Reghinul, au putut fi intemeiate de citre aceea§i populatie, in cazul nostru de cätre celti. A§ezärile din zona Reghinului existau §i inaintea pätrunderii maghiarilor aici. Numai astfei ne putem explica existenta aici a libertinilor, robilor §i roabelor. A§adar, Reghinul n-a fost intemeiat de cätre maghiari §i nici nu avea in anul 1228 о denumire maghiarä. ín aceastä zonä a träit о populatie bä§tina§ä care a fost aservitä de regalitatea maghiarä, iar pämäntul, satele §i oamenii au fäcut obiectul donatiilor regelui cätre marea nobilima maghiarä. Zona Reghinului n-a fost un „desertum”. Ea a fost permanent locuitä de cätre populatia bä§tina§ä. Este demonstratä astfei vechimea §i continuitatea populatiei bä§tina§e in aceastä zonä cum a fost §i REGHINUL. 41l. Nistor, Romänii §i rutenii in Bucovina. Studiu istoric §i statistic, Bucure§ti, 1915, p.6. 42Coriolan Suciu, Dictionmar istoric al localitätilor din Transilvania, vol.ll, Editura Academiei R.S.R., [Bucure§ti], [1968], p.91. 43N.Drágán, Toponimie §i istorie, Cluj, 1928, pp.73-74, in Biblioteca Institututlui de Istorie Nationalä, vol.l. 44Oklevéltár a Tomaj nemzetségbeli Losonczi Bánffy csalad történetéhez (Documente privitoare la istoria familiei Banffy de Losoncz din neamul Tomaj), vol.l, ed.Varjú Elemér, Budapesta, 1908, pp.47-48. [Nóta noasträ: Bánffy inseamná Fiii Banului de Losoncz din neamul lui Torna. Ce se va Tntámpla atunci cánd istoricii maghiari t§i vor da seama cä BANII -mari prophetari §i mari demnitari Tn evul mediu- sunt de altä etnie decät cea maghiarä ?]; Documente privind istoria Romäniei. Seria C., Transilvania, veac.XIV, vol.l, nr.381, pp.332-333. 45Thomas Nägler, Populatia romäneascä in sudul Transilvaniei §i caracterul colonizärii säse§ti in secolele Xll-Xlll, Tn Studii §i articole de istorie, XIII, 1969, p.184; Documente privind istoria Romäniei, Seria C., Transilvania, veac.XI-XIII, vol.l, nr.157.
