Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/1. (2009)
Istorie
158 Marisia XXIX actualul judet Alba, sau cei din §cheii Bra§ovului, romänizati, dar §i Tatar, Tätaru, Turc, Turcu (robi turci sau dezertori otomani), Ungur (maghiar), dar §i Ungurean, Ungureanu, din cei trecuti in afara Carpatilor. Dupä sursele consultate - lucräri de diplomä §i pentru gradul didactic, dar §i listele de alegätori, patronimele locuitorilor actualului municipiu Tärnäveni, tree de 2000, arätänd aceste legäturi istorice complexe. Patronimele seeuilor indicä §i eie dinamicä social - economicä a unor strämutari. Fenomenul seeuizärii (maghiarizärii) a fost urmärit de cercetätori I, I. Russu, Säbin Opreanu, P. Rämneantu, loan Ranca - inclusiv in terminologie, tinerea unor särbätori, etc - probleme ce nu se includ in cele ce le urmärim. Consemnäm cäteva patonime ungure§ti - Szekely, foarte räspändit in Ardeal, inclusiv pe Tárnává Micä. Cu ocazia realizärii trecerii in mo§tenire, respectiv vänzäri sau schimburi de domenii, seeuii aserviti au ajuns §i in zona mijlocie, respectiv in avalul Tärnavei, fiind complet maghiarizat. Este cazul numelor de familie Szentgyörgy, Csiki (din Trei Scaune §i Ciuc) dar §i Siclodi (din localitatea §iklod) Aknay (din Оспа de Sus), dar Szentgzörgy pot proveni §i din Sängeorgiu de Pädure. - de pe Tárnává Micä. Ca §i concluzii, in legätura cu toponimele din pártile Tärnavei Mici, comparänd cu situatia reflectatä de Nomenclatorul po§tal al tuturor localitätilor din Romania; 1940, se poate constata räspändirea toponimelor in intreg teritoriul national. Toponimul Seuca ( sat lángé Tärnäveni apartinänd comunei Gäne§ti-i se spune popular §i azi Soca) derivä din numele plantei “soc” §i il intälnim in forme variate, ca: Socia, Socet, Soceni, Soci, Sociteni, etc., in 11 judete ale Romäniei interbelice, incepänd cu cele vestice- Timi§ - Toronthal, Cra§ - Severin, Coboránd in sud, in Arge§ §i Teleorman, iar in vest, in Bacäu §i Neamt. Numele Bozia§ului, sat pänä in 1918, azi cartier al Tarnäveniului vine de la “bozie”, socul negru (Liviu Suciu) §i este prezent, dupä Nomenclatorul .. mentionat inainte sub formele: Boz, Bozeni, Bozet, Bozie§ (Säla§), Bozie§ti (Some§) - länä Beclean, Boziac, Bozolnic, Bozovici, etc., in total 18 localitäti din 13 judete ale Romäniei interbelice, dintre care 8 toponime in zona intracarpaticä. Toponimul “Spini”, cu rädäcina sträveche “schine” (spine), pentru speciile päducel, porumbel, mäce§ (Liviu Suciu) are originea slavä sträveche “trn”, care a dat numele “Tárnává”. 12 localitäti au numele derivate din “Spini”, unul este satui de längä Blaj, situat pe calea feratä Praid - Blaj, eie fiind räspändite in 9 judete interbelice ( Mure§, Hunedoara, Bihor, Dolj, la§i, Olt, Roman, Putna, Arge§). Tärnäveni, ca localitate, dar §i multe toponime care derivä din mentionata rädäcinä - Tärnova, Tärnovita, Tärnovca, etc., se intälnesc in 16 judete ale Romäniei interbelice din Arad §i Hunedoara, Orhidei pänä in Dorohoi §i Hotin, iar in sud de Mehedinti §i Caliacra. Botorca, sätulet care tine azi de municipiul Tärnäveni, are rädäcina in strävechiul “bot”, aceasta dä vre-o 23 de variante intre care Botorani, Botnäre§ti, Botoroaga, Bote§el, Boto§ana, etc., prezente in 11 judete din afara arcului carpatic. Urmärind desprinderea unor semnificatii ale acestei istorii “vii”, subscriem la opiniile expuse de cei care s-au preocupat de toponimie ca sunt necesare eforturi colective, sistematice pentru asimilarea in zestrea istoricä interpretärilor toponimice. Trebuie evitate §i capcanele ridicate de unii termeni pseudo - slavi - “mo§tenire” din о anumitä perioadä sau interpretäri discutabile, iar in Transilvania existä §i tentatia introducerii artificiale ale unor termeni pseudo - maghiari. Prin valorificarea unor surse partial utilizate sau chiar neflosite, prin coborärea datelor furnizate de filologi §i de diverse discipline ajutätoare ale istoriei, se vor concura interpretäri pertinente a fenomenelor de demografie istoricä, plecänd de la nivelul istoriei locale.
