Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/1. (2009)
Istorie
Istorie 159 CÄSÄTORIA-MOTIVATE §1 SCOP CAMELIA STANCIU Marriage-motivation Summary The evolution of marriage throughout historical times that men have crossed through has at its basis economical, social, religious reasons that, ever since antiquity (the Old Age) have been well-defined. Until the Middle Ages, woman has been an „instrument of alliances” between two families, kingdoms, or empires, even though, in the XI th century, church introduces the liberty of individuals to choose, the free option of women, which had been only theoretical up to then. The economical part, the fortune, not excluding the other categories of reasons (customs, traditions, awareness of their own interests), together with the love feeling appears as a leitmotif of marrige. Cäsätoria, ca bazä fundamental a familiei, a fost prea putin studiatá in contextui social, politic, cultural §i religiös, preocupärile vis-a-vis de ea au venit prin a doua jumätate a secolului al XX-lea. Cäsätoria cuprinde о multitudine de semnificatii §i valente, dar cea mai importantä este insä§i faptul cä dä na§tere unei familii. Ea imbinä religia, traditia, obiceiul, dreptul constituindu-se intr-un moment crucial din viata fiecärui individ. Pentru a incepe о disertatie pe marginea motivelor §i implicit a scopului cäsätoriei putem pleca incä din antichitate cänd s-а näscut intrebarea: de ce se cäsätoreau oamenii? Räspunsul este mai complex §i de cele mai multe ori surprinzätor, ceea ca semnificä faptul cä avem in fata noasträ о multitudine de motive, care au determinat in mod voluntar scopul mariajului. íncá din cele mai vechi timpuri a existat о forrná de cäsätorie, insä nu atät de complexä in ansamblul ei §i solemnä, ea echivaländ mai mult cu logodna zilelor noastre. Tinerii cäsätoriti nu mergeau in fata unui preot, nici mäcar a unui reprezentant al statului, al primäriei, ci actul cäsätoriei era un act privat, consumat in mijlocul familiei. Eventual exista un act seris prin care sotia avea pretentia unor bunuri comune, in cazul in care mirele avea un Statut social bun. Astfel avem douä categorii de motive care stau la baza cäsätoriei: pentru imbogätire §i pentru cä a§a era obiceiul1. Incepänd cu secolul al Xl-lea biserica aduce „impunerea” ca ambii parteneri sä-§i dea acordul pentru incheierea cäsätoriei, ceea ce exprima, cel putin teoretic, libertatea femei de a alege. Aceastä libertate insä nu se putea puné §i in practicä, femeia continuänd sä fie un instrument de „aliante familiale”1 2, supusä intäi tatälui, apoi sotului. Potrivit dreptului roman cäsätoria urmärea consimtämäntul liber al celor doi tineri. Mai exista insä un alt drept, cel germanic, care stipula ca „sotului tatái sau familia sotiei sä-i incredinteze tutela asupra acesteia”3, adicä in cazul in care se intämplä ca el sä moarä bunurile treceau in posesia sotiei. Tot dreptul germanic, mai tärziu, vine cu о altä 1 Paul Veyne, Nunta ia romani, Tn Amor §i sex и alitate in Occident, Editura Artemis, 1994, p. 122-123. 2 Gisela Bock, Femeia in istoria Europei. Din Evul Mediu pänä in zilele noastre, Editura Polirom, 2002, p. 26. 3 Paul Veyne, op. cit., p. 146.
