Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/1. (2009)
Istorie
Istorie 157 bulboane (ín ínteles de gropi). Subtantivul gävanä-gävane, define§te in Moldova о groapä, dar §i о scobiturä in lemn, piaträ, sol. Gävanele din terenurile agricoole, sunt rezultatul eroziunii de suprafata, specifica unor terenuri demult despädurite. Cuväntul este strävechi, apropiat de sanscritul Gadva= vad §i prin metaforä a dat numele unor vase adänci, ceramice, in care se pástra mierea §i magiunurile, in Subcarpatii Moldovei, in pronuntia de acolo, gävänoase. Gävanele de pe Tárnává Micä sunt un asemenea teren erodat, de milenii, de forma unei covate. ín Románia interbelicä avem 12 nume de localitäti, derivate din “gavn”(e), in 10 judete, localitäti räspändite, din Cara§-Severin pänä in actuala Republica Moldova, mai ales räspändite in zona extracarpaticä.29 Zona Tärnavei Mici, sitatä central in ansamblul spatiului/teritoriul statului román, este agrenatä unor anumite conditionäri economice, §i unor contacte comerciale, a caror situatie este urmäritä in lucrari de specialitate, intre cele mai recente in ansamblul zonei central-transilvaniei, este analizatä de cercetätoarea clujanä Pal Judith. Urmärind datele conscriptiei czirakiene (1819 - 1820), pe baza informatiilor rezultate din räspunsurile täranilor, ca Tärgu - Mure§ul are о zonä intinsä de atractie. Tärgul Säptämänal era frecventat de la о distantä de 30 - 35 km, de locuitori ai a§ezärilor scaunului Mure§, §i о parte a satelor, comitatelor, Tárnává §i Turda- in vest pänä la Bord (cätun ce apartine azi de Cucerdea), lernut, Papiu- Marian, in nord-est se interfera cu zona Reghinului (deci, cu о parte a Cämpiei Ardealului), in este páná la Chibed §i Bezid, iar in sud páná la Bordosiu, Ormeni§ §i Gäne§ti, toate localitäti in zona Tárnavei Mici. Aria de cuprindere a iarmaroacelor era §i mai extinsä - páná in scaunul Orhidei, respectiv zona Dumbräveni, Sighi§oara, Tárnáveni, Ludu§, о parte din comitatui Cluj, iar de la Tärgu - Mure? zona care se íntindea páná la Reghin. Abea la sfár§itul sec. AI XIX -lea , respectiv ín anul 1897 se intäresc aceste legáturi, prin construirea liniei inguste Blaj - Bahnea., о a doua etapä fiind extinderea páná la Sáráteni (Sovata) §i, in anul 1906 se prelungi páná la Praid.30 íntr-o anumitá másurá, situatia comertului, (§i economici in general), a depins pe Tárnave de activitatea íntreprinzátorilor armeni. ín zona Tárnavei Mici - in zona ruralá armenii au fost prezenti ín satui Ormeni§ (Vii§oara), care este un etnonim, multi armeni träiau in Dumbräveni. Alte douä localitäti Ormeni§ fiintau in anii interbelici in főstül judet Alba, respectiv Trei Scaune. Foarte dinamici pe plan economic - aläturi de ei erau §i negustorii greci, macedo - romäni §i romäni, de la inceputul sec al XVIII -lea , armenii au monopolizat exportul de vite al Transilvaniei, ramura cea mai profitabilä a comertului (90%); ei vindeau la tärgurile din Pesta, Viena, Leipzig, Nürnberg, Venetia. Aveau monopolul plutaritului pe Mure§, dar erau prezenti §i la vadurile comerciale ale Galatiului. De la comertul exterior au trecut la cel intern §i din a doua jumätate a sec. al XlX-lea au inbräti§at §i profesii intelectuale.31 Dar se realiza, progresiv asimilarea lor - unii de cätre romäni, altii de romano - catolicii maghiari. Acest lucru este reflectat de patronime care indicä apartenenta etnicä - Armean, Armeano, a§a cum sunt, pe de altä parte Aloman (tribul germanic al Alamanilor), Coman (de la neamul turcic al cumanilor), Fránc , Fráncu (de la franci); Neamtu (german), Italianu (veniti cu ocazia construirii cäii ferate), ca §i Spanioli, dar §i Rus, Rusu, Särb, Särbu, §chiau vechi, bulgari din Cergäul Mic (Bungard), care s-au germanizat - pe cursul Mure§ului, in 29 Nomenclatorul postalp. 177- 178. 30 Pal Judith, Procesul de urbanizare in scaunele secuie§ti in secolul al XIX -lea, “ Presa universitarä", Cluj - Napoca, 1999, p. 227 §i 282. 31 Ibidem, p. 243 - 245 , iar mentionarea localitätilor Ormeni§ Tn Tárnává Micä, Alba §i trei Scaune, Tn “ Nomenclatorul po?tal... p 291.
