Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/1. (2009)
Istorie
128 Marisia XXIX Hotelierilor, Restauratorilor (sic !), Cafegiilor, Cofetarilor §i Cärciumarilor din Tg.-Mure§ it regäsim pe Löte Lázár pre§edinte; tot pre§edinte era §i Fischer Gábor la Asociatia Industrial a Proprietarilor de Birje din Tg.-Mure§ iar Müller Lajos unul dintre vicepre§edintii Asociatiei Industriale a Tämplarilor; Bretter Vilmos era §i unul dintre vicepre§edintii Uniunii Proprietarilor de Casä (sic!); Szántó Jakab era pre§edintele Asociatiei Functionarilor Forestieri din Ardeal, filiala Tg.-Mure§, vicepre§edinte fiind Ábrahám Lajos, secretar Izsák János, easier Frits József, Berkovits Erzsébet bibliotecará9, pentru a ne limita numai la domeniul economic. Problemele care s-au aflat ín atentia Camerei au fost extrem de diversificate, unele de о mare importantä pentru ora§ §i pentru íntreaga regiune: construirea, íntretinerea §i repararea de §coli, íntretinerea de ucenici, elevi, studenti, copii ai membrilor asociatiilor de industrial, comercianti §i ai finanti§tilor, finantarea de cursuri de specialitate, de cälätorii de studii, expozitii, sprijin pentru asociatiile profesionale respective, ajutarea membrilor asociatiilor ín värstä sau bolnavi; problema navigabilizärii Mure§ului, construirea cäii ferate Tg.-Mure§-Sighi§oara, realizarea legáturii spre Tg.-Mure§ de la trenul rapid Galati-Oradea (care trecea prin Feldioara), trasarea §oselei nationale dinspre Cluj - Sighi§oara prin Tg.-Mure§, ínfiintarea de antrepozite comerciale libere, introducerea gazului metán10. Din paginile de mai sus rezultä cu suficientá claritate cä oamenii de afaceri evrei au constituit ín Tg-Mure§, ín perioada interbelicá, un factor dinamic, prezent §i foarte bine reprezentat, ín principal ín domeniul economic dar nu numai. Capitalul de care dispuneau íntreprinzátorii evrei era important. Situatia materialä a intreprinzätorilor evrei (conform documentelor de epoeä) se desfä§ura intr-o paletä largä, de la cei foarte bogati, cu mari investitii, prophetari imobiliari, cu un standard fosrte ridicat de viatä, la cei care abia reu§eau sä-§i asigure un nivel de trai Ia limita decentei. La capitalul local trebuie adäugat un aport consistent din partea unor intreprinzätori evrei dinafara ora§ului sau chiar din sträinätate, sau din partea partenerilor de afaceri maghiari §i, íntr-o proportie múlt mai redusä, romäni. Pe längä capital, indiferent de dimensiunile acestuia, se remarcä о deosebitä abilitate in derularea afacerilor, inventivitatea identificärii solutiilor pentru rezolvarea problemelor inerente oricärei afaceri, in conditii, a§a cum rezultä din documentele de arhivä, de preocupare (fapt cvasi general in epoeä) pentru corectitudine in afaceri. Putine cazuri de abated grave de la lege sau de la regulile jocului au fost constatate, majoritatea neregulilor conständ in vicii de procedura. Confirmarea о oferä §i sentintele Instantéi Tribunalului Mure§, Sectia a-ll-a, care, in marea lor majoritate nu au pronuntat condamnäri impotriva firmelor (conducerilor acestora) acuzate. Din documente pästrate räzbate §i preocuparea pentru angajatii firmelor. Foarte freevent se intälnesc situatiile in care, pentru ie§irea dintr-o situatie de crizä, se aplicau mäsuri care sä nu afecteze locurile de muncä ale personalului, respectiv rationalizarea cheltuielilor, neplata indemnizatiilor membrilor conducerilor §i a dividendelor. Abia in situatii extreme se apela la concedieri, la seäderi sau inghetäri de salarii; la fei §i solutia concordatului (aplicat in pricipal in timpul marii crize din 1929-1933 §i anii imediat ulteriori, conständ in plata benevolä sau stabilitä prin justitie, e§alonatä pe mai multi ani, numai a unei párti din datorii sau din creante, restül fiind acceptat ca pierdut), la „inghetarea afacerii” sau compensarea dificultátilor prin beneficii din alte activitäti economice. Nu intotdeauna asocierea cu alti oameni de afaceri, chiar evrei, sau in cadrul unor uniuni profesionale de tip sindical, a dús la solutionarea dificultátilor. Concurenta intre firmele evreie§ti, ca intre oricare alte firme, era realä. Falimentele au 9 Almanahul Ora§ulul Municipal Tg.-Mure§, 1924, pp 269-273. 10 Arhivele Nationale, Directia Judeteanä Mure§, Fond Camera de Comert §i Industrie, Registrul Proceselor Verbale ale Comitetulul de Directie al Camerei de Comert §i Industrie.
