Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/1. (2009)
Istorie
Is torié 129 fost frecvente, mai ales ín anii 1930 iar radierile de firme, benevole sau prin justitie, fapte curente. Profitul era mai degabá rezultatul bűnei organizäri §i al abilitátii de a circula mai rapid capitalul; era rezultatul capacitätii de a identifica preferintele §i necesitátile clientilor, oportunitätile de afaceri oriunde ín tara sau ínafara ei, alegerea inspirata a partenerilor, gásirea celor mai bűne rezolväri a problemelor financiare. Profitul, cu exceptia unora dintre bánd, nu era mare, avänd ín vedere §i necesitatea de a asigura siguranta afacerii - prin investitii, constituirea fondurilor de rezervä, asigurári, participari cu actiuni la afacerile altor firme, achizitionarea de efecte de stat, dar §i asigurarea de lichiditáti ín conturi curente, etc. Firmele evreie§ti erau prezente ín tot ora§ul dar, cu predilectie, mai ales ín zonele centrale, ín localuri proprii sau ín chirie. Cáteva dintre acestea aveau mai multe locatii ín ora§, filiale (sucursale) ín judet, cele mai puternice ín ora§e importante din Románia - Bucure§ti, Bra§ov, Sibiu, Cluj, Alba-lulia, iar cele cu asociati potenti dinafara ora§ului, §i ín alte ora§e, la fel cum firme din toate regiunile Romániei aveau agentii, sucursale, filiale ín Tg.-Mure§. Relatiile de afaceri ale unor firme evreie§ti aveau ínsá о extindere múlt mai maré, implicánd ín principal Europa Centralä, dar §i ramificatii pänä ín S.U.A. §i America de sud. In raporturile economice cu membrii celorlalte etnii din ora§, evreii au avut о atitudine Constanta in perioada interbelicä: de§i nu au avut asociatii profesionale proprii, fäcänd parte din asociatiile profesionale maghiare, о proportie relativ redusä dintre ei au participat consistent (in functii importante §i cu capital mare), conform materialelor din arhive, la firme maghiare, §i mai putini in asociere cu intreprinzätori romäni; erau preferate, pe cät posibil, firmele familiale - integral sau in majoritate, sau pe grupuri de interese, in majoritate cu asociati §i actionari tot evrei - cu componenti care se regäsesc aproximativ in aceea§i formatie ín mai multe firme, färä ca acestea sä excludä §i alte tipuri de asocieri, conform intereselor de afaceri. Succesul in afaceri a determinat ca un numär important de oameni de afaceri evrei sä ocupe functii importante in conducerile asociatiilor profesionale, fie cu un profil specific - comert, productie cu diverse profilún, hoteluri, alimentatie publicä, fie in organizatiile cu caracter general - Camera de Comert §i Industrie in mod special. Tot ei au putut fi regäsiti in functii de conducere sau cu diverse initiative, indeosebi caritabile, in cadrul Comunitätilor evreie§ti (ortodoxä §i status-quo), in actiuni de binefacere (existau rubrici in bugetele marilor firme pentru acestea) cu diverse ocazii, la nivelul ora§ului. Cre§terea concurentei, inclusiv sub forme considerate de unii intreprinzätori concurentä neloialä (färä insä ca legea sä le clasifice astfei), urmärile catastrofale ale marii crize din 1929-1933, ale evolutiilor politice §i economice internationale de la sfär§itul anilor 1930, ale mobilizärilor §i rechizitiilor incepänd cu 1938, au afectat profund negativ viata economicä din toatä tara, inclusiv economia mure§eanä. Amenintati, la sfär§itul anilor 1930, de manifestärile organizatiilor de extremä dreaptä din Romania §i, indeosebi in prima parte a anului 1944 de legislatia antisemitä din Ungaria, evreii mure§eni au fost supu§i apoi, de о manierä extrem de brutalä, terorii dezläntuite de guvernarea fascisto-horthystä, sub presiunea §i cu colaborarea autoritätilor naziste, din martie-iunie 1944 §i deportärilor in deta§amente de muncä fortatä §i in lagärele de muncä fortatä §i de exterminare. Supravietuind Holocaustului in conditii precare, doar aproximativ 1500 de evrei mure§eni intorcändu-se din lagärele naziste (in total fiind consemnate 2208 de persoane íntoarse din deportare in Tg.-Mure§, dar nu toti originari din ora§ §i nu toti stabiliti in ora§ dupä intoarcere), oamenii de afaceri evrei au reluat, chiar din 1945,
