Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/1. (2009)
Istorie
98 Marisia XXIX arätänd modul defectuos ín care s-au expropriat diferite terenuri ale mo§ierilor maghiari sau secui, plecánd de la faptul cä ace§tia „ín veacul trecut, prin procese nejuste, tot de la románi”22 au luat imen§ii codrii pe care-i detin §i cä au fost favorizati nu numai mo§ierii ci §i proprietarii fabricilor de cherestea din zóna, stráini; trecea ín revistä §i gre§elile comise de organele de reformä agrarä, cum a procedat §i pentru interventia ín favoarea comunei Stánceni ceránd índreptarea lucrurilor phntr-o procedurá legalá. Ca urmare a luptei táránimii, manifestata sub diferite forme - petitii, proteste, delegatii, amenintári §i interventiile lui Miron Cristea ( ín perioada 10-18 aprilie 1926), din ordinul Ministerului Agriculturii §i Domeniilor, s-а efectuat о nouä anchetä la Toplita care „constata cä comuna are dreptate” §i pe baza propunerilor fäcute, dispune la 22 septembrie 1926 expropierea unei suprafete de 8764 iugäre de la familiile Urmanczy, Bánffy, Éltető §i „Societatea anonimä pentru industria forestierä” Reghin. Cu toate acestea, alt tertip a fost folosit de mo§ierii maghiari in fata comisiei judetene, pentru a amäna punerea in posesie a täranilor §i anume situatia creatä prin declararea Toplitei ca ora§ (pentru scurt timp), ca urmare, motivändu-se cä nu va mai intra localitatea in prevederile Légii de reformä agrarä §i cä suprafetele expropriate in perioada 1923- 1926 le-au creat acestora „o mare nedreptate” mo§ierilor maghiari. Ca urmare, toplitenii destul de creduli in disperarea lor, apeleazä din nou la forurile centrale, la Bucure§ti considerat de ei cä de aici le-а venit §i eliberarea nationalä, adicä „aici s-a ínceput opera pentru eliberarea noasträ §i a mo§iilor strämo§e§ti, aici trebuie sä afläm perfectionarea acestei opere §i la acest «sän al mamei» trebuie sä afläm dreptatea §i ocrotirea pärinteascä”23 in cele din urmä, lupta toplitenilor care de fapt era a íntregii zone a Mure§ului Superior nu a fost zadarnicä, Comitetul Agrar dispunänd in iulie 1928 transformarea in pä§une comunalä a unei suprafete de 1352 iugäre pädure proprietatea Societätii anonimé pentru industria forestierä Reghin. Nici in aceste conditii, domeniul Banffy nu a recunoscut cele castigate cu dreptate de locuitorii románi ai Toplitei, incercänd sä obtinä de la instantele de judecatá ceea ce nu a reu§it la cele agrare. Atitudinea ostilá a acestuia, de§i putin calmatá ín anii marii crize economice, a continuat pänä in preajma célúi de al doilea räzboi mondial. Comunele cu satele vecine Toplitei nu au avut nici ele о soartä mai bunä ín infäptuirea reforméi agrare. In cea mai mare dintre ele, Subcetate, un numär insemnat de tärani, reprezentänd cca 138 din cei indreptätiti, in marea lor majoritate „buni románi §i tärani care §i-au värsat sängele pentru intregirea neamului” au rämas neimproprietäriti din lipsä de teren cultivabil expropriat24. Dimpotrivä, au existat din päcate cazuri cänd nici voluntarii sau invalizii nu au beneficiat de aplicarea reforméi, de§i statul in mod oficial afi§a maré interes propagandistic pentru aceste categorii, improprietärirea lor trebuind sä insemne о räsplatä pentru jertfele aduse, о „binecuväntare nationalä”. Sä nu uitäm cä о serie de soldati inrolati initial in armata austro-ungarä, aflati in zona de care ne ocupäm la granita cu Románia Vechiului Regat, au dezertat riscándu-§i propria viatä §i a membrilor familiei räma§i acasä §i s-au inrolat in armata romänä luptänd pentru reintregire §i promitändu-li-se incä de pe front improprietärirea. Aceasta nu au impiedicat organele insärcinate cu aplicarea Légii de reformä agrarä sä excludä pe unii voluntari §i invalizi de la improprietärire din comunele Corbu §i Bilbor, ceea ce a provocat nu numai nemultumirea acestora, dar §i accentuarea neincrederii in promisiunile autoritätilor §i guvernului. Ei arätau intr-un memoriu trimis la 25 iunie 1931 Ministerului Agriculturii §i Domenilor cä „fiecare partid ne promitea §i la sfär§it numai cu promisiuni am mai rämas”25 22lbidem, p. 469. 23Ibidem, p. 471. 24ldem, Aplicarea légii de reformä agrarä din 1921 in a§ezär/le judetului Mure§, in Marisia, IX, 1979, p. 456. 25lbidem, p. 458.
