Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)

Patrimoniu

о folosire Tndelungatä a acestor cärti. Nu sunt putine Tnsemnärile care mentioneazä astfei de operatiuni. Una dinire ele se aflä pe Cazania lui Varlaam : “...fiind cartea deslegatä...au plätit de о au legat...1779”. Mai precisä este Tnsemnarea de pe un Penticostar (Blaj, 1768): “Acest sfänt Penticostar s-а legat in anul 1853 prin cheltuiala preaslavnicului cre§tin Gherman Trifan din Répa de Sus une о plätit pentru legat 6 florini aramé...13 Martikor 1853...”\ О ínsemnare interesantä din acest punct de vedere, al relegärii cärtilor, este cea de pe un Minologhion (Blaj, 1781-ex. nr. 3): “Acest mineiu s- au legat din пои ín anul Domnului 1882 din colecta benevole...”, deci din banii adunati de locuitorii satului.

Aceastä cercetare asupra pretului de achizitie al cärtii romane§ti vechi existente ín comuna Vätava ne permite cäteva concluzii ín privinta pretului cärtii vechi ín secolele al XVII-lea §i al XVIII-lea §i о serie de räspunsuri la intrebärile propuse: о carte era destul de scumpä §i in perioada respectivä, cei care §i le permiteau fiind in general oamenii mai instäriti, majoritatea celorlalte cärti fiind cumpärate din colecta organizatä printre locuitorii satului, ceea ce poate explica §i grija oamenilor fatä de aceste cärti care s-au pästrat pänä in zilele noastre §i, deasemenea, eforturile financiare depuse pentru refacerea legäturii la unele cärti.

b) Circulatia cärtii vechi romäne§ti:

Din cauza lipsei unei evidente primäre a inventarelor de carte §i nu numai, pentru perioada secolelor XVII-XVIII, §i circulatia cärtii vechi poate fi reconstituitä de cele mai multe ori prin intermediul insemnärilor.

ín cercetarea efectuatä in scopul reaiizärii studiului de caz cu privire la cartea veche romäneascä prezentä in comuna Vätava am intälnit un numär de 26 de tipärituri prezente in cele trei sate ale comunei, alte douä cärti vechi care au fost mutate in Fondul de obiecte de patrimoniu al Arhiepiscopiei Ortodoxé Romane de Alba lulia* 2, insä care nu se regäsesc in acest fond (!) §i un Triód (Bucure§ti, 1726)3 care a ajuns , intre timp, intr-o altä comunä din judetul Mure§.

Cartea monument al tiparului vechi din spatiul romänesc, Carte romäneascä de invätäturä (la§i, 1643), este prezentä in satui Dumbrava din anul 1720, neavänd alte insemnäri din care sä rezulte cä aceasta a cunoscut о circulate §i in alte localitäti4. Acela§i lucru il putem afirma §i despre Kiriacodromion (Bälgrad, 1699), carte care a fost cumpäratä in anul 1702: ‘Anii Domnului 1702 m[e]sin[ti] decfembrie] 14 dni...” de cätre Pätru Silvut, adicä la aproape trei ani de la tipärirea acesteia, care a avut loc la Alba lulia intre 1 martie-20 decembrie 16995, deci este foarte putin probabil ca acest exemplar sä fi circulat §i in alte localitäti.

Un caz mai special din punctui de vedere al arculatiéi il reprezintä Triódul (Bucure§ti, 1726), cumpärat de cätre diacul loan Moldovan din Répa de Jos in 30 martié 1838 §i däruit popii Grigore Sandu din Rästolita6. Este posibil ca aceastä carte sä fi poposit la Räpa de Jos imediat dupä tipärire §i sä fi rämas acolo pänä in 1838, cänd a fost cumpäratä spre a fi däruitä preotului din Rästolita.

Räpa de Sus, numele localitätii din ínsemnare, a devenit, ín secolul XX, Vätava;

2 Procesul verbal nr. 4112/15 mai 1979;

3 Exemplarul apartine parohiei ortodoxé din satui Rästolita (judetul Mure?);

4 Florian Duda?, Cazania lui Varlaam in Transilvania, Cluj-Napoca, 1983, p. 272;

5 Doina Dreghiciu, Eva Märza, Cärti tipärite sub patronajul Mitropoliei Bälgradului (sec. XVI-XVII), in Indrumätor bisericesc, misionar§i patristic, XI, Alba lulia, 1987, p. 61;

6 loana Cristache-Panait, Circulatia cärtii vechi bucure§tene in Transilvania, Bucure?ti, 1998, p. 27;

418