Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)
Istorie
Remarcäm aid abilitatea de care a dat dovadä Tn demontarea argumentatiei oficiale a actului de la 1948. El nu pomene§te nimic de implicarea Bisericii Ortodoxé, subliniind cä actul desfiintärii Bisericii Greco-Catolice a avut la bazä initiativa “Tnaltului guvern al RPR”, care Tn mod gre§it a apreciat cä aceastä bisericä poate sä-i pericliteze autoritatea. Tn opinia lui Todea nici chiar prezervarea cultului Tn forme neoficiale nu era de naturä sä aducä atingere intereselor politicului, clerul §i credincio§ii greco-catolici urmärind doar satisfacerea nevoilor de ordin spiritual, §i nu Tnchegarea unei structuri antiguvernamentale. Doar decizia injustä de desfiintare a Bisericii Greco-Catolice, care nu a tinut cont de situatia ei realä, a creat un conflict care nu numai cä “n-a fost Tn favorul nostru [greco-catolicilor- n.n.]” dar s-а dovedit destul de pägubos §i pentru guvern.1 ín aceste conditii, un semn de Tntelepciune l-ar fi reprezentat repararea gre§elii de la 1948, prin redarea libertätii bisericii §i clerului Tntemnitat. Raportándu-ne la declarable pe care episcopul Todea le-а fäcut Tn preajma anului 1948, observäm о nuantare a discursului säu Tn ce prive§te relatia care trebuia sä functioneze Tntre bisericä cäreia i-a rämas fidel §i autoritatea politicä comunistä. Dacä Tn trecut a condamnat cu vehementá régimül comunist, sursa criticilor constituind-o mai ales abuzurile la care acesta s-а pretat Tn plan religiös, de aceastä datä episcopul oferä о solutie a convietuirii Tntre cele douä párti. Ea reprezintä rezultanta unui efort de Tntelegere a noilor realitäti politice romäne§ti §i internationale. Alexandru Todea a Tnteles cä Biserica Greco-Catolicä nu putea rämäne Tn afara acestora, fiind necesarä о adaptare menitä sä-i asigure supravietuirea. El rämäne consecvent idealului de repunere Tn legalitate a cultului greco-catolic §i respectului cuvenit din partea politicului pentru viata cultelor, eie reprezentänd dealtfel conditiile necesare pentru stingerea conflictelor dintre stat §i bisericä. Nu §tim dacä memoriul episcopului a dat Tn vreun fei satisfactie conducerii penitenciarului din Dej. ín mod cert el nu clarifica multe din obiectivele fixate Tn plánul de másuri al actiunii informative coordonatä de It. máj. Costea. ínsá, Tn afara notei lui “Dinu Drágán” din 14 octombrie 1961, dosarul nu mai consemneazä nimic despre activitätile lui Todea, de§i actiunea s-а prelungit vreme de Tncä un an. Abia Tn 3 decembrie 1962, a fost aprobatä hotärärea de Tnchidere §i clasare a dosarului säu.1 2 ín hotärärea de Tnchidere se specifica cä actiunea informativä asupra “detinutului contrarevolutionar Todea Alexandru nu are perspective pentru a fi lucratä Tn continuare”.3 Aceastä lipsä de perspective era argumentatä de pedeapsa cu munca silnicä pe viatä ре care о avea de executat episcopul. Stoparea bruscä a activitätii informative Tn cazul lui Todea trebuie pusä §i pe seama transformärilor pe care le-а traversat régimül Tn aceastä perioadä. Impunerea la conducere a unei echipe mai tinere, frictiunile dintre Bucure§ti §i Moscova pe tema politicii economice, tensiunile din cadrul blocului comunist, care au prefigurat о reorientare Tn plan extern, sunt tot atätea motive ale ameliorärii atitudinii intolerante fatä de opozitie. Previziunile lui Todea privind eliberarea detinutilor politici aveau sä se adevereascä, Tnsä pänä la redarea libertätii Bisericii Greco-Catolice vor mai trece Tncä aproape trei decenii. 11bidem, fila 45/2. 2/b/dem, fila 46. 3Ibidem, fila 48. 360
