Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)

Istorie

ce a stärnit о mare agitatie publica. Pentru a se preTntämpina extinderea acestor evenimente, a fost necesarä luarea unor mäsuri, Tn special Tmpotriva partidelor de stänga. Pärea iminentä о räscoalä Tn Turcia, concomitent cu una Tn Grecia, condusä de elemente de stänga §i de unii ofiteri turci cu idei marxiste. S-а afirmat apoi cä mare§alul Ciakamak, scos la pensie Tmpotriva vointei lui, Tn 1944, din ordinul lui Ismét Inonu, apoi deputat opozitionist §i care se bucura de о mare popularitate, ar fi fost Tn fruntea complotului §i a rebelilor, el fiind considerat «un ramolit ambitiös».

ín toamna anului 1945 s-а Tncercat Tnfiintarea Ligii Drepturilor Omului de cátre Zekeriza Sertel, főstül proprietär al ziarului Tan («Aurora»). Aceasta a fost desfiintatä Tn mod brusc, iar guvernul a creat, la adäpostul legilor Tn vigoare, о altä Liga sub conducerea profesorului Mikat Erin, redactor §ef al oficiosului Ullus. ín realitate, guvernul a descoperit cä Liga lui Sertel era un nucleu comunist §i antiguvernamental, iar poporul T§i sprijinea guvernul Tn actiunile sale anticomuniste. Executivul era, cu atát mai ferm, cu cät avea sprijinul moral al anglo-americanilor, prin ale cäror ajutoare economia s-а putut mentine la un nivel ridicat1.

ín politica externä de dupä räzboi, Turcia a avut о singurä temä §i о singurä problemä: Uniunea Sovieticä. Cetäteanul turc, omul de pe stradä manifesta Tn problema externä о singurä Tngrijorare: ce va face Uniunea Sovieticä?, care va fi evolutia raporturilor turco-sovietice?, avänd Tn vedere cererile ru§ilor relative la Strämtori. Turcia se afla Tntr-un antagonism categoric fatä de URSS, Tn primul ränd din cauza Constitutiei §i a regimului politic al acesteia; Tn al doilea ränd era legatä de Anglia prin Tratatul de Aliantä Defensivä, din 1939, §i pentru cä guvernul turc primea sprijinul american §\ intrase Tn sfera de influentä americanä, atät din punct de vedere politic, cät §i economic §i cultural. Indiferent de actiunile oficiale ale guvernului, populatia T§i manifesta Tn mod constant о atitudine de rezistentä därzä fatä de Soviete pentru cä nu uitaserä nesfär§itele räzboaie pe care moscovitii le purtaserä Tmpotriva Imperiului Otoman din dorinta de а-l desfiinta. íntelegerea pe care a realizat-o Kemal Atatürk cu guvernul sovietic, Tntelegere ce s-а materializat prin semnarea Acordului de prietenie turco-sovietic a fost consideratä necesarä numai pentru cä URSS-ul era vecinul imediat al Republicii.

Actualizarea problemei Strämtorilor a fäcut ca du§mänia Tmpotriva ru§ilor sä renascä. Situatia ce a decurs din atitudinea adoptatä de Uniunea Sovieticä Tn problema Strämtorilor poate fi rezumatä Tn felul urmätor. ín august 1945, guvernul sovietic trimite autoritätilor de la Ankara о notä prin care cerea sä se accepte modificarea statutului Strämtorilor stabilit la Montreux, incä Tnainte de aceastä datä, guvernul era Tngrijorat din cauza mai multor articole publicate de doi profesori georgieni Tn care luau apärarea Republicii Sovietice a Armeniei. Ace§tia sustineau necesitatea märirii teritoriului ei cu provincia armeanä din cadrul satului turc. Se mai preciza cä 3 provincii orientale turce§ti, Kars, Erzerum §i Ardahan, constituiau baza istoricä a acestei revendicäri. Primul ministru de la acea datä, Surku Saracioglu a declarat cä Tn cele 3 provincii nu se mai gäsea nici un locuitor armean, conform datelor statistice. Soarta armenilor era bine cunoscutä prin masacrele §i deportärile de pe timpul Sultanului Ro§u, Abdul Hamid al-ll-lea, precum §i acelea comandate de Kazim Karaberkir Pa§a, ulterior pre§edinte al Marii Adunäri Nationale Tntre 1921-1922. Patriarhul armean de la Istanbul a trebuit chiar sä facä declaratii de loialitate fatä de republica turcä. Douä puncte din nota

1 Ibidem, f. 426.

334