Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)
Istorie
Tripolitania (1911-1912), iar dupä räzboaiele balcanice va fi ata§at militar la Sofia, giränd §i posturile din Belgrad §i Bucure§ti. Congresele de la Sivas (iunie 1919) §i Erzerum (iulie-august 1919) au fost dovada clarä a faptului cä autoritäre de la Istanbul (sultanul) nu mai reprezentau interesele turcilor. Kemal va forma un guvern la Ankara, cu sprijinul sovieticilor, fapt ce-i va atrage excomunicarea §i condamnarea Tn contumacie de cätre guvernul de la Istanbul. ín mai 1919 porne§te mi§carea revolutionäre de la Sansum spre interiorul Anatoliei; prima victorie a fost asupra armenilor, incheind la 3 decembrie 1920 pacea de la Gumru. A pornit apói ofensiva impotriva grecilor care, ajutati de trupele franceze, aveau misiunea de a mentine cu orice pret prevederile Tratatului de la Sévres. Tn urma mai multor succese militare ale lui Kemal, franco-britanicii se vád nevoiti sä Tncheie un alt acord, iar prin armistitiul de la Mudania (octombrie 1922) se dá semnalul organizárii unei női conferinte de pace, la Lausanne. Noul guvern Tnsä nu putea sä accepte participarea guvernului sultanului la aceastä conferintá. Pacea de la Lausanne a Tnsemnat о pierdere §i un succes Tn acela§i timp. Concesiunile pe care a trebuit sä le accepte pre§edintele delegatiei, Ismét Pa§a, legate de Mosul §i de Strámtori, au dús totu§i la Tncheierea singurului acord tratat §i nu impus de marile puteri. Prin pacea de la Lausanne s-а náscut о Turcie nouä, färä capitulati §i protectorat religiös, färä tribunale sträine sau comisii de control. ín aprilie 1921 reprezentantii poporului se Tntrunesc la Ankara Tn prima Mare Adunare Nationalä de dupä räzboi §i procedeazä la alcätuirea primului guvern provizoriu §i la alegerea lui Kemal ca pre§edinte. Pentru a nu forta situatia, simultan este votat §i textul constitutional färä a se aminti ceva despre Sultanat, ca §i cum nu ar fi existat. Constituta proclama principul suveranitätii poporului ca bazä a statului turc, dänd prima loviturä califatului. Marea Adunare Nationalä pronunta solemn Tn noiembrie 1922 desfiintarea sultanatului. Guvernul de la Istanbul a fost nevoit sä demisioneze imediat, iar ultimul sultan, Mehmed VI, a plecat la San Remo, pe un vas britanic, dupä ce fusese väduvit de puterea politicä (sultanatul), apoi de cea religioasä asupra lumii musulmane (califatul). Prima constitute a Turciei republicane a fost promulgatä Tn aprilie 1924 §i cuprindea 105 articole. Aceasta impunea principiul puterii unice Tn stat, reprezentata de un singur organism, Marea Adunare Nationalä, care era expresia vointei poporului, manifestatä inclusiv prin dreptul de vot al femeilor. La baza constitutiei stäteau 3 idei majore: ideea nationalismuiui, care nu era agresiv sau räzboinic, ci о evidentere a specificului poporului turc, prin negarea cosmopolitismului otoman §i о reactie contra politicii universaliste a sultanatului. A doua idee, era etatismul, care räspundea nevoii de disciplina nationalä, dar nu era anticapitalism. Statui controla, direct sau indirect, toate izvoarele primäre de formare a capitalului §i de punere Tn valoare a bogätiilor. Cea de-а treia idee majoré, laicitatea, era expresia dorintei de transformare radicalá a vechilor instituti imperiale §i impunerea unei noi mentalitäti sociale. Democratia creatä de revoluta lui Kemal nu trebuie Tnteleasä Tn sensui occidental, ci mai curänd ca о dictaturä а poporului, realizatä prin partidul unie, Partidul Republican al Poporului. El desemna membrii Marii Adunäri Nationale, principala detinátoare a puterii. ín privinta minoritätilor, putem spune cä régimül impus de Kemal se diferentia de ceea ce a practicat timp de secole sultanul Tngäduind manifestarea unui numár Tnsemnat de secte, confesiuni §i natiuni Tn interiorul imperiului. Noul guvern de la Ankara a impus expulzarea sau schimbul de populate, precum armenii sau grecii, care au suferit un adevärat calvar din cauza acestei politici. Deportarea armenilor din Asia Micä sau exodul grecilor din 310
