Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)

Istorie

Anatolia, reprezintä cele mai cunoscute exemple in aceastä privintä. Din cele aproape 2.000.000 de armeni din Turcia, au mai rämas doar 50.000 de suflete pänä Tn 1947; din cei peste 2.000.000 de greci mai rämäseserä doar 90.000 de persoane. ín schimb, prezenta kurzilor Tncä mai reprezenta о problemä. Republica turcä a apärut Tn ochii kurzilor ca un régim antireligiös §i eretic, dat fiind cä revolutia desfiintase califatul §i edictase legi Tmpotriva Islamului. Reactia kurzilor а fost о adeväratä rebeliune, turcii reactionänd prin reprimarea durä a triburilor §i deportarea Tn masä a acestora, crizä ce s-а prelungit pänä Tn 1930.

Din punct de vedere informativ, structurile specializate ale Turciei se vor mentine Tn linie directä, Tncä din timpul autoritätilor otomane. Acestea au avut legäturi stränse cu Evidenzbüro, mai ales Tn preajma primului räzboi mondial, tintele favorite fiind Serbia §i Imperiul Tarist. Britanicii tineau atent sub observatie aceastä zonä a Turciei prin agentii Sectiei E ai Diviziei Informatiilor - Intelligence Divizion - iar ru§ii prin Sectia II a Ohranei tariste1.

Chestionarul Tntocmit de §eful Frontului de Sud al Serviciului Special de Informatii (SSI), colonelul Gheorghe Popescu, Tn anul 1938, Tncadra Turcia Tn categoria l-а ca importantä, fiind necesare cät mai multe date (pe timp de pace §i räzboi) referitoare la:- efectivele militare, instructia, Tncadrarea §i echipamentul din dotare, armamentul disponibil §i dislocarea unitätilor;- unitätile mobilizabile §i scopul mobilizärii;- marina miliarä - instructia §i efectivele dislocate;- situatia politicä internä - raporturile dintre diferitii lideri politici, pre§edinte §i §eful Marelui Stat Major turc1 2.

Materialul informativ obtinut de agentii Frontului de Sud al SSI, Tn intervalul 1938-1944, a fost bogát, lucru ce a permis о bunä cunoa§tere a realitätii anatoliene pe Tntreaga duratä a conflictului mondial. Astfel, factorii de putere ai statului román au fost informati Tn legäturä cu:- situatia armatei turce§ti pe timp de расе §i räzboi (dislocare, organizare, instructie, echipament, stare de spirit);- fortificatiile de la frontiéra europeanä §i cea sovieticä;- apärarea antiaerianä (artilerie §i posturi de apärare);- lucrärile de Tntärire a strämtorilor Bosfor §i Dardanele;- curentul filogerman din armatä, Tn conditiile Tn care §eful Marelui Stat Major fusese instruit la §coala de räzboi germanä;- ajutoarele militare primite de la anglo-americani (echipament, armament, instructori);- atitudinea liderilor politici §i a premierului Ismét Inonu fatä de evolutia evenimentelor internationale;- pozitia Turciei fatä de problema panislamistä §i cea panarabä (relatiile cu Irakul §i Arabia Sauditä);- räspunsul turcilor fatä de oferta germanilor de colaborare militarä antisovieticä;- reactii fatä de atentatul asupra ambasadorului german la Ankara, von Papén;- activitatea refugiatilor politici romäni Tn Turcia;- date economice: standard de viatä, productia agricolä, relatii comerciale3.

1 Baud, Jacques, Encyclopedie du renseignemente et des services secrets, Paris, 1999, p.198.

2 ASRI, Fond P, dosar nr. 16925, vol. 2, f. 16.

3 Ibidem, f. 84-85.

311