Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)
Istorie
RELATU DIPLOMATICE ROMÄNO - BULGARE. CRIZA DIN MARTIÉ 1939 MARIA COSTEA Diplomatie Relations between Romania and Bulgaria: the Crisis of March 1939 (Summary) By using for the first time in historiography certain Romanian and Bulgarian diplomatic documents, this study brings a scientific contribution to the study of an important moment of the international relations between the countries in SE Europe before World War 2. On March the 15-th, 1939 Germany and Hungary occupied Czechoslovakia and threatened Romania. After this, Bulgarians intensified there hostility towards Romania reclaiming the south of Dobrogea. Romania took military defensive measures. The signing of the Romanian-German economic treaty on March the 23-rd, 1939 appeased the aggressiveness of the Bulgarians. The Kioseivanov government was realistic and careful asking for “the restitution of the south of Dobrogea by peaceful means’’ - this is proved by the Romanian diplomatic documents. La 15 martié 1939, Germania §i Ungaria au ocupat intreaga Cehoslovacie, iar Slovacia a devenit stat marionetä, ín frunte cu monseniorul Tiso. Ungaria a ocupat Ucraina subcarpaticä (inclusiv Maramure§ul de Nord). Beck a invitat Romania sä ia Maramure§ul de Nord, dar Gafencu a refuzat. Sub presiunea Germaniei, dupä ce armatele germanä §i maghiarä au ocupat Cehoslovacia in íntregime, la 23 martié 1939, s-а semnat, la Bucure§ti, tratatul economic germano-romän, cunoscut §i sub numele de Acordul Wohltat. ín timpul negocierilor, armata maghiarä, care a ocupat Maramure§ul de Nord (Ucraina subcarpaticä), ameninta granitele Romäniei. Ca reactie, Románia a organizat mobilizarea partialä. Täranii romäni din Ardeal s-au prezentat la armatä cu entuziasm, in numär de 3 őri mai mare decät au fost chemati, dovedind hotärärea lor de a lupta pentru a nu ajunge din nou sub stäpänire maghiarä (20 martié 1939). Faptul este dovedit de rapoartele armatei, de relatärile préséi románé §i americane, de un articol al lui lorga. P.C.R. a lansat un apel la lupta antifascistä. Istoricii Viorica Moisuc §i Ion Calafeteanu demonstreazä cä Berlinül a folosit amenintarea maghiarä pentru a impune Romäniei semnarea Acordului Wohlthat. Dupä semnare, Berlinül a impus Ungariei sä se tempereze pentru a dovedi Romäniei folosul apropierii romäno-germane. La 11 aprilie 1939, Ungaria a dat asiguräri scrise Romäniei cä nu are intentii agresive. Csäky dorea sä determine Anglia §i Franta sä nu acorde garantii Romäniei impotriva Ungariei, care poza in tarä pa§nicä.1 La 25 martié 1939, Bossy .ministrul Romäniei la Budapesta, i-a propus lui Csäky, ministrul de externe al Ungariei, ca Ungaria sä semneze Acordul de la Bled cu Románia §i lugoslavia pentru a-i da valoare juridicä deplinä. Csäky a refuzat, deoarece nu voia acord de neagresiune cu Románia. El a propus, la 13 aprilie 1939, incheierea unui tratat romäno-ungar privind drepturile minoritätilor. Gafencu i-a spus lui Bärdossy cä Románia nu admite amestecul sträin in Viorica Moisiuc, Diplomatia Romäniei §i problema apärärii suveranitätii, Ed. Academiei, Bucure§ti, 1971, p. 127. Ion Calafeteanu, Diplomatia romäneascä in Sud-Estul Europei, Bucure§ti 1980, p. 90. 303
