Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)
Istorie
treburile interne ale Romäniei. ín vara anului 1939, Tn Transilvania, armata romána fäcea manevre pentru a se pregäti Tn fata unui eventual atac al Ungariei §i Germaniei. Románia nu a aplicat serios tratatul Wohlthat din 23 martié 1938 cu Germania. Románia a Tncheiat tratate economice cu Franta (31 martié 1939) §i cu Anglia (11 mai 1939). Ocuparea Cehoslovaciei, la 15 martié 1939, a stärnit Tn opinia publica bulgarä „speranta cä ofensiva revizionistä germáné §i ungarä spre räsärit va continua, dänd, astfei §i Bulgariei, prilejul de a ridica revendicärile ei mai ales Tmpotriva Romäniei”, constata Filotti.1 Totodatä, bulgarii aveau §i un sentiment de Tngrijorare pentru soarta statelor mici Tn general §i compasiune pentru cehi ca popor slav. Tn acest sens, trei frunta§i ai opozitiei, agrarianul Ghicev, democratul Vasilev §i independentul prof. Stoianov au depus, Tn parlamentül de la Sofia, о interpelare, ceränd guvernului sä actioneze pentru Tncheierea unui acord cu toate statele din bazinul Dunärii pentru apärarea Tn comun a independentei §i demnitätii lorTn fata amenintärilor sträine(17 martié 1939). Ziarele din 17 martié 1939 publicau articole Tn acela§i sens färä a mai puné pentru moment accentui pe revendicärile bulgare. Un grup de studenti §í de oameni de stänga au Tncercat о manifestatie de simpatie Tn fata Legatiei Cehoslovaciei din Sofia, dar au fost Tmprä§tiati de politie. La Universitatea din Sofia studentii de la Facultatea de Limbi Slave au declan§at о grevä de trei zile Tn semn de protest Tmpotriva suprimärii independentei Cehoslovaciei.1 2 Tn aprilie 1939 opozitia democratä a propus о apropiere de lugoslavia §i de celelalte täri balcanice. §i Partidul Comunist Bulgar, Tn frunte cu Gheorghi Dimitrov, propunea crearea unui bloc defensiv al popoarelor balcanice Tmpotriva pericolului nazist, dar numai pänä la Tncheierea Pactului Ribbentopp-Molotov.3 Presa bulgarä, din ziua de 19 martié, a publicat §tiri alarmante, emanänd de la marile agentii engleze §i franceze, despre pretinsul ultimatum economic german adresat Romäniei. Se scria despre demersui lui Tilea pe längä lordul Halifax §i despre Tngrijorarea care domnea Tn Anglia, Franta §i Románia. Presa bulgarä scria despre concentrarea §i mobilizarea partialä a armatei románé la frontiéra cu Ungaria. Politicienii bulgari foloseau prilejul pentru a sustine cä prin „concesiuni teritoriale benevole Romania §i-ar putea asigura nu numai lini§tea la Sud, dar §i prietenia efectivä a Bulgariei.”4 Románia §i-a sporit fortele armate §i Tn Dobrogea, de teama unui atac bulgar. Faptul era remarcat §i de ministrul plenipotentiar al Angiiéi la Sofia, G. Rendeli, Tn telegrama sa din 29 martié 1939, adresatä Ministerului de Externe de la Londra, cu copii cätre reprezentantele diplomatice britanice de la Bucure§ti, Ankara Belgrad §i Atena. Rendel aräta cä armata bulgarä era pregätitä sä ocupe Dobrogea Tn cazul Tn care Románia s-ar dezintegra sub presiunea Ungariei §i Germaniei, care tocmai ocupaserä Cehoslovacia. Armata bulgarä de la granita dobrogeanä s-а Tntärit prin chemarea rezervi§tilor din regimentele de infanterie nr.1, 4, 6, 24 §i 29 §i cu patru regimente de cavalerie. Románia §i-a sporit fortele din Dobrogea unde avea acum diviziile nr.4, 9, 10 §i 21, dupä informatiile obtinute de Marele Stat Major General bulgar §i de ata§atul militar turc la Sofia. Cäteva 1 AMAE, Fond Bulgaria, vol. 12, fila 40, tel. nr.525 din Sofia, 16 martié, Filotti cätre Externe Bucure§ti. 2 Ibidem, fila 42, tel. nr.544 din Sofia, 17 martié 1939, Filotti cätre Gafencu. 3 Ion Calafeteanu, op.cit., p. 108. 4 AMAE, Fond Bulgaria, vol. 12, fila 43, tel. nr.558, din Sofia, 19 martié 1939, Filotti cätre Gafencu. 304
