Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)

Istorie

I. C. Brätianu, а Tncercat prin intermediul tribunalelor §i judecätoriilor judetene sä aplice amenzi acestor contravenienti, dar actiunea s-а soldat cu un e§ec pentru cä ordinul trimis tribunalelor §i judecätoriilor venea din partea Ministerului de Interne §i nu a celui de Justitie, iar in al doilea ränd, legea electoralä din 1926 (art. 69) prevedea urmärirea alegätorilor care nu au votat de cätre pre§edintii birourilor electorale, §i Tncasarea amenzilor revenea perceptorilor1.

S-au Tnregistrat §i cazuri, izolate, in care cetätenii care nu au votat au fost amendati. Interesant este cazul unui alegätor, consilierin comuna Sofrocani Lambo, judetul Bälti, amendat cu 10.000 lei, “pe care am fost silit sä-i plätesc de§i am fäcut dovada cä am fost bolnav, §i cum sunt om särac §i impovärat de familie grea am fost nevoit sä vänd vitele de la jug ca sä plätesc”1 2. Acesta a intocmit un adevärat dosar continänd acte doveditoare cä a fost bolnav §i cä a plätit amenda, pe care l-a inaintat Ministerului Justitiei cu solicitarea de a i se restitui banii3.

О altä situatie interesantä se intälne§te in acela§i judet Bälti unde, la о alegere partialä pentru un loc de deputat desfä§uratä in 15 decembrie 1927, prefectul solicitä Ministerului de Interne sä intervinä pentru ca alegätorii care n-au votat sä nu fie urmäriti pentru plata amenzilor preväzute de legea electoralä, deoarece ace§tia nu s-au putut prezenta la vöt “din cauza timpului räu”4 5.

Interventii similare ale prefectilor au avut loc §i dupä alegerile Parlamentäre din decembrie 1928 organizate de guvernul luliu Maniu. íntr-un raport al prefectului judetului la§i din 17 ianuarie 1929, inaintat ministrului de Interne, se aräta: “Din cauza timpului destul de räu ce a fost in timpul alegerilor generale din decembrie 1928, о parte din alegätori, unii bolnavi, altii lipsiti de mijloace de transport pänä la locurile de votare, iar altii prea bäträni, nu s-au prezentat la votare, contraveniind astfei dispozitiilor art. 69 din legea electoralä, pentru care fapt D-nii Pre§edinti ai birourilor electorale au luat mäsuri pentru darea lor in judecatä. Cum insä §i in trecutele alegeri - continua raportul prefectului - astfei de contravenienti au fost amnistiati, gäsesc cä §i acum li s-ar putea aplica aceiea§i mäsurä, §i vä rugäm sä binevoiti a da dispozitii in acest

_ _ __»5

sens .

ín fondul Comisiei Centrale Electorale se pästreazä documente prin care alegätorii amendati, de regulä provenind din mediul rural, pentru cä nu §i-au exercitat dreptul la vot solicitau Ministerului Justitiei scutirea de platä6. De altfel, la 9 ianuarie 1929, ministrul Justitiei, Grigore lunian, printr-un ordin adresat Judecätoriilor §i Tribunalelor, suspenda executarea amenzilor pentru cei care nu §i-au exercitat dreptul de vot la alegerile Parlamentäre din decembrie 19287.

Asemenea ordine, care intrau Tn contradictie cu prevederile constitutionale §i ale légii electorale din 1926, produceau confuzie Tn rändurile magistratilor. Tn numeroase cazuri judecätorii solicitau Ministerului de resort “lämuriri” Tn ceea ce prive§te aplicarea amenzilor electorale rämase definitive8.

Tn cazuri izolate, cum a fost alegerea partialä din septembrie 1929 de la Tärgovi§te, numero§i alegätori care nu au votat au fost amendati conform

1 Arhivele Nationale. Directia Judeteanä Alba, fond Prefectura Judetului Alba. Cabinetul Prefectului, dos’. 21/1927, f. 36, 37.

2 A.N.B. M.J.D.J. Comisia Centralä Electoralä, dos. 3/1928, vol. I, f. 252.

3 Ibidem, f. 253-256.

4 Ibidem, dos. 3/1928, vol. II, f. 47.

5 Ibidem, dos. 3/1928, vol. I, f. 279.

6 Ibidem, f. 280; dos. 1/1929, f. 173, 174.

7 Ibidem, dos. 1/1929, f. 154.

8 Ibidem, f. 144.

294