Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)

Istorie

articolului 69 din legea electoral cu cáte 500 lei fiecare. Tnsä, §i in aceastä situatie, judecätorul de ocol din Tärgovi§te a intervenit la Minister cu rugämintea de a se prelungi termenul de platä a amenzii, invocändu-se säräcia celor care sau abtinut de la vot1.

Din considerente politice §i electorale, ministrul de Interne Alexandru Vaida-Voevod, solicita ministrului de Justitie, imediat dupä alegerile locale din ianuarie 1930, suspendarea aplicärii amenzii pentru cei care au absentat de la vot deoarece, “aceastä mäsurä, Tn actualele Tmprejuräri economice critice, ar aduce mari nemultumiri printre locuitori”1 2. Räspunsul lui Grigore lunian, detinätorul portofoliului Justitiei, va fi dat pe 15 februarie 1930 printr-un ordin telegrafic adr

esat Judecätoriilor din tarä care suspenda provizoriu executarea amenzilor pronuntate contra alegätorilor care nu §i-au exercitat dreptul de vot la alegerile locale3.

Mäsura sanctionärii alegätorului care nu-§i exercita dreptul la vot, Tn realitate, nu a fost luatä Tn serios nici de partidele politice, nici de alegätori. Tncä un exemplu relevant Tn acest sens, TI Tntälnim Tn decembrie 1933, Tn timpul alegerilor Parlamentäre organizate de liberali. Tn judetul Bra§ov, national-täräni§tii nu au depus liste de candidati. Aceastä situatie se datora lui Voicu Nitescu, §eful organizatiei judetene a P.N.T., care fiind un colaborator apropiat al lui Vaida Voevod §i avänd Tn vedere relatiile tensionate ale lui Vaida cu conducerea P.N.T., a Tncercat sä submineze pozitia partidului. Voicu Nitescu a lansat un apel cätre alegätorii bra§oveni Tn care le cerea sä nu participe la vot. Tn manifest se preciza cä alegätorii nu trebuie sä se teamä cä ar fi amendati, a§a cum prevedea legea electoralä, pentru cä “nimeni, de cänd träim §i alegem Tn Romania Mare, n-a fost pedepsit dacä n-a mers la vot”4.

Abtinerea de la vot a unei párti Tnsemnate din electorat, Tn duda sanctiunilor impuse de lege, poate avea trei explicate In primul ränd cetätenii nu au luat Tn serios obligativitatea votului observänd cä dupä fiecare alegere guvernul proceda de regulä la amnistierea acestui delict electoral. Amnistierea avea un pur caracter electoral, aplicarea amenzilor putänd duce la pierderea popularitätii guvernului Tn cauzä. О a doua explicate rezidä Tntr-o tristä realitate, aceea a slabei pregätiri culturale §i politice a majoritätii corpului electoral. Lipsa con§tiintei politice Ti Tmpiedica pe alegätorii-tärani sä Tntrevadä efectele abtinerii de la vot. Täranul, arhetipul alegätorului román dinire cele douä räzboaie mondiale, nu era con§tient cä de votul säu depinde bunul mers al satului, comunei, a tärii, sau situatia lui economico-socialä. Tntr-o altä ordine de idei, un nivel economico-social foarte scäzut al täränimii, determinat de slaba producti vitate agricolä, nu putea favoriza un nivel Tnalt de maturitate politicä. Chiar dacä mizéria socialä favoriza participarea politicä Tn ora§e, nu la fei se Tntämpla Tn regiunile rurale5. Tn sfär§it, о a treia explicate a numärului mare de abtineri, constä Tn dezamägirea produsä electoratului de politicile de guvernare

1 Ibidem, f. 64.

2 Ibidem, dos. 1/1930, f. 80.

3 Ibidem, dos. 2/1930, vol. II, f. 36; vezi §i vol. I, f. 162.

4 Cätre alegätorii no§trii din ora§ul §i judetul Bra§ov, Tn “Gazeta Transilvaniei”, anul XCVI, nr. 97 din 15 decembrie 1933.

5 Matei Dogan, Dansul electoral in Romania interbelicä, Tn “Revista de cercetäri sociale", anul II, nr. 4, 1995, p. 11.

295