Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)

Istorie

nu au ajuns pänä la notiunea de cetätean liber avänd drepturi sfinte §i obligatiuni imperioase consimtite de buna voie”1.

Politologul P. P. Negulescu, constata §i el lipsa educatiei politice §i a interesului pentru viata publica a täränimii, care “considera ca о vinovatä pierdere de vreme grija de treburile publice”. ín acela§i timp, admite cä obligativitatea exercitärii dreptului de vot poate determina о mai mare implicare a noilor intrati in corpul electoral in viata politica1 2. P. P. Negulescu aratä cä §i alte state se confruntä cu asemenea dificultäti, dar “la női, fire§te, acest neajuns este múlt mai grav ca in alte tári, din cauza lipsei, mult mai generate, nu numai de culturá, a masselor adánci ale poporului”3.

Conservatorii au acceptat §i ei cä acordarea sufragiului universal §i impropietärirea au ridicat täränimea la rangul de primä putere in viata politicá. ín opinia lor obligativitatea votului avea menirea sä contribute la modelarea acestei clase, pentru cä “täränimea este о materie primä care trebuie§te prelucratä in mod artistic pentru a scoate din ea о operä sänätoasä §i durabilä”4.

Liderul conservator Alexandru Marghiloman referindu-se la primele alegeri organizate dupä räzboi, in 1919, sublinia §i el “ignoranta absoluta” nu numai a täranilor ci §i a unei párti din burghezie care “vine la vot de frica amenzii §i nu cunoa§te nici mäcar listete de candidati”5.

Se poate deci concluziona, cä introducerea principiului obligativitätii exercitärii dreptului de vot de cätre alegätorii din Romania Veche §i Basarabia, a fost instituitä de legiuitorul liberal in 1918 in ideea de a determina pe täranii proaspät intrati in corpul electoral sä participe in mod activ la viata publicä. Clasa politicá a fost con§tientä cä о asemenea reformä implica riscuri mari, dar §i le-a asumat, crezänd cä prin exercitiul votärii se va ajunge la о perfectionare treptatä а sistemului politic.

Transilvänenii, de§i la intocmirea légii electorate din august 1919 au folosit drept model decretul-lege electoral din noiembrie 1918 din Vechea Romänie, nu au preluat §i principiul obligativitätii votului. Motivatia unei asemenea diferente rezidä in conditiile §i mentalitatea politicá din teritoriile intracarpatice.

Romänii de aid, §i bineinteles minoritádé etnice (maghiari, sa§i, §vabi, evrei) se ridicau la un nivel superior celor din Vechiul Regat §i Basarabia din punct de vedere al §tiintei de carte §i al culturii politice. Romänii transilväneni demonstrau in 1918 о anumitä maturitate politicá, fiind obi§nuiti de múlt cu lupta politicá, chiar dacá cuno§tintele lor despre noul sistem politic de dupä Unire nu erau prea intinse. Täränimea de aici avea §i о bunästare economicä mai ridicatä decät cea de peste munti. Dominatia §i asuprirea maghiarä i-au impus sä ducä о actiune sistematicä pe teren economic, politic §i cultural, care a otelit-o §i a invätat-o sä lupte. Asemenea §i muncitorimea industrial a noilor teritorii: trezitä politic sub inräurirea culturalä §i conducerea politicá a social-democratiei maghiare §i mai cu seamä a celei austriece, ea aducea cu sine nu numai о bogatä experientä, nu numai obi§nuinta in mänuirea unor forme superioare de

1 Andrei Cortneanu, Rolul täränimii in Modernizarea §i Civilizarea Tärii, Tn “Revista Vremii politice, literare §i economice”, Bucure§ti, anul IV, nr. 1 din 3 februarie 1924, p. 12.

2 P. P. Negulescu, Partidele politice, Ed. Cultura Nationalä, Bucure§ti, 1926, p. 25.

3 Ibidem, p. 26.

4 Campania electoral, ín “Steagul", Bucure§ti, anul VI, nr. 626 din 31 martié 1920.

26 Alexandru Marghiloman, Note publice, vol. Ili, Ed. Machiavelli, Bucure§ti, 1995, p. 330.

289