Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)
Istorie
organizare sindicalä, ci о incontestabilä superioritate politicä. Tn acela§i timp, burghezia transilväneanä, ca §i intelectualitatea, care au condus mi§carea de emancipare nationalä ímpotriva guvernelor maghiare, nu au numai con§tiinta misiunii lor trecute, Tndeplinitä prin propriile puteri, ci §i un sentiment de solidaritate mai dezvoltat cu clasele de jos, pe care le-au condus Tn lupta Tmpotriva asupritorului comun1. La aceste consideratii se poate adäuga §i conceptia pe care legiuitorii transilväneni, Tn frunte cu luliu Maniu, au avut-o Tn momentul Tntocmirii légii. Sub influenta unei gändiri politice profund democrate, ace§tia au väzut Tn acordarea dreptului de vot universal о libertate a cetäteanului pe care о putea sau nu exercita, §i nicidecum о obligatie de a exercita un drept. Elita politicä transilväneanä, stränsä Tn jurul Partidului National Román, T§i va mentine aceastä pozitie fatä de caracterul imperativ al dreptului de vot §i cu ocazia adoptärii Constitutiei Tn 1923. Tn acest sens, profesorul de drept constitutional de la Universitatea din Cluj, Romul Boilä, preciza Tntr-o conferintä sustinutä sub egida Institutului Social-Romän Tn 1922, urmätoarele: “Suntem hotärät Tn contra obligativitätii votului, ceea ce este Tn contrazicere cu spiritui vietii constitutionale. Acei care cer vot obligatoriu T§i motiveazä punctui de vedere cu necesitatea de a solidariza Tn acest mod masa cu conducerea statului. Teza este de tot gre§itä. Votui celor consträn§i §i nepriceputi este lipsit de fond moral. Statul nu poate träi din iluzii. Trebuie alese alte cäi. Printr-o educatie sänätoasä §i superioarä - continua Boilä - trebuiesc cetätenii crescuti Tn sentimente patriotice §i fäcuti Tntelegätori §i intereselor superioare ale statului §i, atunci, nu e necesar sä fie consträn§i cu forta sä voteze, mai ales cä votarea, a§a cum se face Tn zilele noastre, este Tn general ceva dezgustätor §i nicidecum nu oferä un prilej de primenire cetäteneascä”1 2. Tn duda sanctiunilor impuse de legea electoralä celor care nu-§i exercitau dreptul de vot, cifrele statistice ne aratä cä Tn cele 10 alegeri Parlamentäre desfä§urate Tn perioada 1919-1937, procentul abtinerilor a fost relativ ridicat. Nu se poate evalua situatia neparticipärii la vot Tn alegerile locale unde nu existä date statistice complete. De asemenea, о cu totul altä interpretare trebuie sä däm alegerilor din 1939, desfä§urate Tn conditiile existentei unui régim de dictaturä regalä. Un tabel cu rezultatele alegerilor Parlamentäre, pentru Adunarea Deputatilor, Tn perioada 1919-1947 ne oferä date edificatoare privind numärul abtinerilor de la vot3 * * * 7. 1 §erban Voinea, Marxism oligarhic. О contribute la problema dezvoltärii capitaliste a Romäniei, Ed. I. Bräni§teanu, Bucure§ti, 1926, p. 249. 2 Romul Boilä, Principiile Constitutiei Női, ín Constitutia din 1923 in dezbaterea contemporanilor, Editia a ll-a, Ed. Humanitas, Bucure§ti, 1990, p. 555. 3 Marcel Ivan, Evolutia Partidelor politice in cifre §i grafice (1919-1932), Ed. Kraft & Drotleff, Sibiu, 1934, Tablóul I, III, X; Gh. lacob, Luminita lacob, Modernizare-europeism. Romania de la Cuza Vodä la Carol al ll-lea, vol. I, Ed. Universitätii “AI. I. Cuza”, la§i, 1995, p. 267; I. Teodorescu, Consideratiuni statistice asupra rezultatelor alegerilor pentru Adunarea Deputatilor din 25 mai 1926, pe baza nouei legi electorate, in “Anale Economice §i Statistice”, anul IX, nr. 7-8, iulie-august, 1926, p. 2; Alegerile din 7 iulie 1927 pentru Camera Deputatilor. Studiu statistic, Tn “Buletinul Statistic al Romäniei”, nr. 3 din iulie-septembrie 1927, p. 12; Mircea Mu§at, Ion Ardeleanu, Romania dupä Marea Unire, vol. II, Partea a ll-a 1933-1940, Ed. §tiintificä §i Enciclopedicä, Bucure§ti, 1988, p. 510; C. Enescu, Semnificatia alegerilor din decembrie 1937 in evolutia politicä a neamului romänesc, Tn “Sociologie Romäneascä”, Bucure§ti, anul II, nr. 11-12, 1937, p. 525. 290
