Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)
Istorie
introducea, pentru prima oarä ín Románia, votui universal. Reforma electoral, dublatä de cea agrarä, a determinat transformäri radicale ale corpului electoral din Románia Tntregitä. Mutatiile s-au produs atät Tn structura socialä a electoratului, cät §i Tn mentalitatea alegätorilor. Clasa ruralä cea mai numeroasä, täränimea, ajunge acum sä reprezinte mai bine de 2/3 din electorat, devenind obiectul atentiei §i preocupärilor tuturor formatiunilor politice. Decretul-Iege electoral din Vechiul Regat §i Basarabia preciza, chiar Tn articolul 1, cä: “Toti cetätenii romäni majori vor alege prin vot ob§tesc, obligatoriu, egal, direct, §i secret §i pe baza reprezentärii proportionale un numär de deputati proportional cu numärul populatiei”. Alegätorii puteau fi atät la Camerä cät §i la Senat, doar bärbatii. Pedeapsa pentru cei care Tn mod nejustificat nu-§i exercitau dreptul de vot consta Tntr-o amendä al cáréi cuantum varia Tntre 20 §i 500 lei (art. 53, alin. 2); erau exceptate cazurile de fortä majorä care ar fi Tmpiedicat prezentarea unor alegätori Tn fata urnelor de vot (art. 54, 55)1. Tn Transilvania, Rezolutia Adunärii Nationale de la Alba lulia din 1 Decembrie 1918, §i apoi legea electoralä elaboratä Tn august 1919 de Consiliul Dirigent, nu prevedea caracterul obligatoriu al dreptului de vot1 2. De asemenea §i Tn Bucovina, unde s-а aplicat о lege electoralä asemänätoare cu cea din Transilvania. Odatä cu adoptarea Constitutiei din martié 1923, s-au fäcut primii pa§i Tn directia unificärii legislatiei electorale din Románia. Noua lege fundamental a statului mentinea prin articolul 64 principiul obligativitätii exercitärii dreptului de vot, pentru toti cetätenii romäni majori3. Tn conformitate cu principiile Constitutiei, obligativitatea votului a fost introdusä §i pentru alegerile comunale §i judetene prin Legea de unificare administrate, din 14 iunie 1925. La articolul 156, aliniatul 1, se stipula cä: “Sunt alegätori Tn comune §i judet toti cetätenii romäni cari pe längä celelalte conditiuni pe cari trebuie sä le Tndeplineascä alegätorii pentru Adunarea Deputatilor, au värsta de 21 de ani §i domiciliul real de cel putin un an Tn comuna sau judetul unde urmeazä sä-§i exercite dreptul”4. Régimül electoral din Románia va fi pe deplin unificat prin adoptarea de cátre Parlament a Légii electorale pentru Adunarea Deputatilor §i Senat din 27 martié 19265. Aceastä lege, initiatä de guvernul liberal condus de I. I. C. Brátianu, se inspira din dreptul electoral italian, mai precis din a§a-numita “lege Acerbo” adoptatä Tn 1923. De§i Tn esentä noua reglementare juridicä mentinea unele prevederi ale decretului lege electoral din noiembrie 1918, totu§i se introduceau pentru prima datä Tn dreptul electoral román unele principii noi, cum ar fi cel al “primei majoritare”. Tn ceea ce prive§te obligativitatea exercitärii dreptului de vot, era preväzutä de articolul 1, aliniatul 1, pentru Adunarea Deputatilor, §i Tn articolul 4, aliniatul 1, pentru alegerea Senatului6. Alegätorii care nu T§i exercitau, färä 1 C. Hamangiu, op. с/f., p. 1148. 2 Vezi punctui III, aliniatul 3 din Rezolutia Adunärii Nationale de la Alba lulia, Tn Minoritäple naponale din Románia 1918-1925. Documente, Arhivele Statului din Románia, Bucure§ti, 1995, coord, loan Scurtu §i Liviu Boar, p. 120; art. 1 din Legea electoralä pentru Transilvania, Banat, Cri§ana, Sätmar §i Maramure§ in “Gazeta Oficialä a Consiliului Dirigent", nr. 50-53 din 27-30 august-4-6 septembrie 1919, art. 1. 3 “Monitorul Oficial”, Partea I, nr. 282 din 29 martié 1923, p. 13315 §i urm. 4 C. Hamangiu, op. с/f., vol. XI-XII, 1922-1926, p. 364. 5 “Monitorul OfíciaT, Partea I, nr. 71 din 27 martié 1926, p. 4273-4293. 11 C. Hamangiu, op. c/f., vol. XI-XII, 1922-1926, p. 1054. 286
