Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)
Istorie
temei legitim, dreptul de vot, urmau a fi pedepsiti cu amendä civilä de 500 lei, de cätre pre§edintele sectiei de votare, prin chiar procesul-verbal íntocmit de el pentru constatarea Tncheierii operatiunilor electorale. Amenda alegätorilor din colegiile senatoriale, ale consilierilor comunali §i judeteni §i ale camerelor profesionale era stabilitä la 10.000 lei, färä posibilitatea de a se reduce, sub nici un motiv. Sumele stránse ín acest mod urmau sä intre in bugetul comunei in care domicilia alegätorul condamnat. Condamnarea pronuntatä de pre§edintele sectiei era executorie dacä nu era atacatä cu apel la judecätorul circumscriptiei unde domicilia alegätorul. Primarii aveau obligatia sä afi§eze numele celor amendati. Legea electoralä dädea posibilitatea alegätorilor sanctionati sä facä apel impotriva condamnärii la judecätoria respectivä in termen de 5 zile de la afi§are, iar judecátorii erau obligati sä comunice, ín 10 zile de la primirea apelului, räspunsul. íncasarea amenzilor intra ín sarcina perceptorilor (art. 69, alin. 5-13)1. Articolul 70 permitea alegätorilor ímpiedicati sá-§i exercite dreptul de vot ca pentru a preveni condamnarea, sä trimitä in scris, in preziua sau in cursul alegerii, pre§edintelui sectiei de votare, cererea de motivare, intäritä cu dovada scrisä a temeiului legitim. In acela§i timp, nu se aplicau penalitäti alegätorilor care puteau dovedi cä nu §i-au putut exercita dreptul de vot din cauzä de boalä sau oricare altä legitimä impiedicare läsatä la aprecierea justitiei. Justificarea se putea face prin orice dovadä admisä de judeeätor (art. 71) . ín domeniul alegerilor comunale §i judetene s-au produs transformäri radicale, in august 1929 prin adoptarea de cätre Parlament, la initiativa guvernului national-täränist condus de luliu Maniu, a unei noi legi administrative care introducea о largä autonomie comunalä, aplicänd principiul descentralizärii administrative1 2 3. Potrivit noii reglementári, consiliile comunale §i judetene, afarä de comunele rurale aleätuite din mai multe sate, se alegeau prin vot universal, egal, direct, obligatoriu, cu scrutin de listä, pe baza reprezentärii proportionale. Consiliile comunale formate din mai multe sate erau alese tot prin vot universal, dar pe baza principiului reprezentärii minoritätii (art. 365). Ca noutate, legea acorda drepturi electorale pentru femei in alegerile pentru consiliile säte§ti, comunale §i judetene (art. 375), care trebuiau sä indeplineascä conditiile preväzute de legea electoral pentru exercitarea drepturilor politice §i, in plus fatä de bärbati, femeile mai trebuiau sä indeplineascä §i una din urmätoarele conditii: 1) Sä aibä cuno§tintele ciclului primär, secundar, normal sau profesional; 2) Sä fie functionare de stat, la judet sau comunä; 3) Sä fi fäcut parte, la promulgarea légii, din conducerea societätilor cu personalitate juridicä, cu scop de revendicäri sociale, propagandä culturalä sau de asistentä socialä; 4) Sä fie väduve de räzboi; 5) Sä fie decorate pentru activitate in timpul räzboiului. De§i numärul femeilor care indeplineau una din cele 5 conditii era redus, totu§i pentru prima oarä in Románia puteau sä participe la operatiunile electorale §i sä fie alese in consiliile locale. Organizarea administrativä reglementatä prin legea din august 1929 a suferit in perioada ce a urmat о serie de modificäri, in martié 19344 §i in martié 19365, dar care nu au afectat obligativitatea exercitärii dreptului de vot. 1 Ibidem, p. 1072-1073. 2 Ibidem, p. 1073. 3 Ibidem, vol. XVII. Legi rurale - 1929, p. 920-1016; “Monitorul Oficiaf', Partea I, nr. 170 din 3 august 1929, p. 6186-6254. 4 “Monitorul Oficiaí’, Partea I, nr. 65 din 18 martié 1934, p. 1706-1710. 16 Ibidem, nr. 73 din 27 martié 1936, p. 2612-2649. 287
