Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)

Arheologie

Tnmänu§are transversalä, este confectionat dintr-o piaträ durä, §lefuitä, de culoare gri-cenu§ie. Se pästreazä numai partea din spate a toporului („ceafa”), cu о u§oarä scobiturä, acesta fiind retezat, probabil de plug Tn timpul muncilor agricole, Tn dreptul orificiului de Tnmänu§are, a§a Tncät orice consideratii privind forma sau dimensiunea lui initialä sunt pur ipotetice. Avänd Tn vedere cantitatea mare de ceramicä Cotofeni din acest loc, caracteristicä Tnceputului celei de a ll-a faze din evolutia acestei culturi, ered cä nu gre§esc daeä atribui §i acest topor aceleia§i culturi §i aceleia§i faze. Atät cät s-а pästrat, toporul respectä träsäturile unor piese similare din alte descoperiri Cotofeni transilvänene1.

Din acela§i loc provine §i obiectul pe care, Tn duda lipsei oricäror dovezi certe, sunt tentat sä TI consider totu§i о unealtä pentru modelat ceramicä (pl. II/ 2a, 2b). Este vorba de о piesä simplä, dintr-o gresie de culoare maronie, rarä Tn acest loc, cu marginile rotunjite prin §lefuire, dovadä a utilizärii sale. Forma sa naturalä, suprafata abrazivä §i Tngustimea ei ar fi putut Tnlesni utilizarea acesteia ca unealtä pentru confectionat ceramica, ca о spatulä de modelat sau de Tndepärtat surplusul de material de pe suprafetele vaselor Tn timpul prelucrärii lor, sau de degro§are §i uniformizare a peretilor recipientelor. Forma u§or areuitä Tnspre interior a uneia dintre marginile active ale piesei se potrive§te perfect circumferintei exterioare a unora dintre vasele din acest loc, pästrate Tnsä numai fragmentar sub forma unor cioburi frumos decorate. Nu numai forma perfect ergonomicä a acestui obiect Tngäduie о atare ipotezä ci §i faptul cä lätimea destul de mare uneori a §anturilor decorului ceramicii Cotofeni din acest punct, unul dintre argumentele care au sugerat Tncadrarea ei Tntr-o fazä timpurie din evolutia acestei culturii, se potrive§te Tngustimii acestei unelte, care ar fi putut sä fie folositä astfei §i Tn realizarea decorului sau a detaliilor de finete a formelor recipientelor (buzä, toarte), nu numai Tn activitäti de modelare. Chiar daeä se considerä Tndeob§te cä uneltele cu care se decora ceramica culturii Cotofeni erau confectionate din lemn, cu sigurantä cä pentru activitätile majore, de ridicare §i de formare a vaselor se utilizau unelte din os sau piaträ, cele din lemn avänd dezavantajul cä se Tncarcä §i se lipesc de lutul moale1 2.

Topor miniatural (pl. II/ 1a, 1b). A fost gäsit Tn albia räului Mure§, Tn apropierea statiei de epurare a apei municipiului Reghin, nu foarte departe de locul de descoperire al pieselor anterioare3. Obiectul, Tntreg, este confectionat din lut, bine främäntat, Tn compozitia cäruia a fost amestecat nisip foarte fin §i pietricele. Arderea bunä, uniformä §i profundä, a dat piesei о culoare cärämizie §i unitarä. Gaura de Tnmänu§are transversalä, perfect cilindricä, este amplasatä aproximativ la mijlocul distantei dintre marginile topora§ului. Diametrul orificiului este de 1, 8 cm, lungimea Tntregii piese de 6,5 cm, lätimea de 4,4 cm iar Tnältimea maximä de 5 cm. Chiar daeä forma aproximativ romboidalä а topora§ului pare sä sugereze reprezentarea unui model (probabil din piaträ) cu douä täi§uri, forma u§or mai rotunjitä a unuia dintre capete, Tn comparatie cu celälalt, pare sä indice, mai degrabä, о formä amigdaloidä, cu una dintre párti u§or te§ite. Pe ambele laturi ale toporului, foarte aproape de ceea ce ar trebui sä fie „täi§ul” sau värful toporului, se poate observa о alveolare, ca о canelurä verticalä neregulatä, destul de adäncä §i de latä, pe una dintre párti §i una mai

1 Lazär 1995, pl. XLV; Ciugudean 2000, p. 31

2 Anghel 2001, p. 30

3 Profesorul Märcu§ Eugen din Reghin, cel care l-а gäsit, l-а donat Muzeului Etnografic din ora§, de unde mi-а fost Tncredintat cu bunävointä pentru prelucrare de cätre domnul Alexandru Costin, angajat al aceluiafi muzeu, cäruia Ti multumesc §i cu aceastä ocazie.

26