Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)

Arheologie

scurtä, „Tn ogiindä”, pe cealaltä parte. Aceste detalii nu le pot explica altfel decät ca fiind accidente rezultate Tn urma modelärii piesei, ambele caneluri reprezentänd aproape sigur urme de degete.

Topoare miniaturale, din lut sau piaträ, au apärut Tn bronzul timpuriu din sud-vestul Transilvaniei, dar §i Tn aria culturii Schneckenberg, Glina, a grupului Jigodin1 §i Tn a§ezarea de la Zoltán1 2. H. Ciugudean, cel care include aceste descoperiri printre piesele cu rol magico-ritual din bronzul timpuriu, este de pärere cä primele aparitii ale unor astfei de obiecte se produc Tn cadrul fazei Cotofeni III, ele fiind sträine mediului neolitic3. Semnificatia magica a unor astfei de obiecte constä Tn asocierea scänteii produsä la ciocnirea prototipului (din piaträ sau metal) unor astfei de simulacre cu fulgerul, interpretat la rändul säu ca hierofanie. ín structura tripartita indo-europeanä, care Tncepea sä se manifeste Tn zorii perioadei post-neolitice, securea poate fi interpretatä deopotrivä ca obiect cultual cu care preotul sävär§e§te sacrificiul, ca armä de luptä a räzboinicului dar §i ca potentä fertilizatoare (ciocanul lui Thor, functionänd tocmai ca о astfei de instanté simbolicä)4.

Mäciucä din piaträ (pl. II/ 3a, 3b), confectionatä dintr-o piaträ durä, de culoare gri-verzui, cu diametrul de 7 cm §i deschiderea orificiului de Tnmänu§are de 2 cm. Nu se cunoa§te locul precis de descoperire al acestei piese. Mi-а fost Tncredintatä pentru publicare de cätre directorul §colii generale din Bato§, Ion Cämpeanu5, custodele colectiei arheologice a regretatului Mihail M. Cämpeanu, §i nepotul acestuia, cu ocazia unei vizité pe care am fäcut-o la Bato§ ca sä väd aceastä colectie, Tn vara anului 2003. Dumnealui a gäsit mäciuca Tn prundi§ul adus de cätiva muncitori din valea Lutului, recoltat din apropierea satului. Forma sfericä a obiectului §i maniera Tngrijitä Tn care a fost realizatä prin §lefuire, sugereazä о atribuire a acestei piese perioadei neolitice, chiar dacä obiecte similare, utilizate ca arme, sunt prezente deopotrivä Tn descoperiri apartinänd culturilor epocii bronzului6. Trebuie sä reamintesc faptul cä regiunea Tn discutie este bogatä Tn descoperiri arheologice, Tndeosebi preistorice7. Din punctui numit Tormás, apartinänd satului Goreni, din imediata apropiere a Bato§ului, provin mai multe astfei de mäciuci din piaträ, de forme sferoidale, atribuite neoliticului, respectiv unui orizont de mixturä Tisa-Petre§ti-Ariu§d8. Existenta unor mäciuci de piaträ la un orizont Tisa, este confirmatä §i de descoperiri din Ungaria1.

1 Ciugudean 1996, p. 137

2 Popa 2005, p. 73, pl. 21/ 3, 5, 6, 7.

3Ciugudean 2006, p. 136; Trebuie sä atrag totufi atentia cä pandantive de forma unor toporafe miniaturale, tot din lut, au fost descoperite Tn cadrul culturii Herpály din Ungaria, vezi Tn acest sens Kalicz, Raczky 1990, p. 134, fig. 191

4 Mallory 1994, p. 67-73

5 Ti sunt recunoscätor fi pe aceastä cale domnului loan Cämpeanu pentru gestul domniei sale.

6 Andritoiu, Rustoiu 1997, p. 29; Marinescu 1983-1984, p. 9-10

7 Valea Lutului a „gäzduit” numeroase afezäri preistorice, identificate Tn urma unor cercetäri sistematice sau de suprafatä, la Breaza (Horedt et al. 1952, p. 327-328, cercetare sistematicä fi de suprafatä a regiunii), Dedrad (Glodariu, Cämpeanu 1966, cercetare sistematicä fi de suprafatä Tn regiune; Glodariu 1975), Goreni (Zrínyi 1981-1982) fi Batof (Lázár, 1975&, Idem 1995, p. 67). Nu lipsesc nici alte descoperiri Tntämplätoare din valea päräului Lut, a§a cum s-а Tntämplat cänd viitura din 1971 a scos la suprafatä trei vase Cotofeni, pästrate astäzi Tn colectia amintitä mai sus, a se vedea Tn acest sens Lazár 1975b, p. 605 fi Idem 1995, p. 67.

8 Peticä 1977, p. 450. Chiar dacä regretatul autor al acestui articol nu se pronuntä convingätor Tn sensui atribuirii cronologice a mäciucilor din aceastä colectie, ele apartin neoliticului. A se vedea Tn acest sens concluziile säpäturilor lui A. Zrínyi din acest punct, Zrínyi 1981-1982, p. 17-29 fi planfele l-XIV (fotografii alb-negru fi desene), dar mai ales p. 22 unde care reia о pärere a lui

27