Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)

Istorie

CÄSÄTORII §1 DIVORTURI LA ROMÄNII DIN PROTOPOPIATUL GRECO - CATOLIC REGHIN LA SFÄR§IT DE SECOL XIX MILANDOLINA-BEATRICE DOBOZI Manages et divorces dans l’archidiocése gréco-catholique de Reghin á la fin du XiXeme siécle (Sommaire) Pour l'eglise, en général, et, spéciallement pour l'église roumaine, Г unification des destins de deux gens, hőmmé et femme, devant l'autel et pretre, était considérée parmi les Grandes Mystéres. C'est pour да que le manage etait, pour l'hiérarchie de l'eglise, une préoccupation spéciale en ce qui concérne l'idée de fondation de celle-ci sur croyance et l'amour. Au contraire, l'annulation du Mystére, par la séparation des époux, était considérée, comme essaye de démonter l'auteur de cette étude par doccuments d'archive, une catastrophe, non seulement pour les "acteurs” principaux, mais pour l'église et communauté aussi. Pentru bisericá ín general §i, ín special, pentru cea romäneascä, unirea destinelor a dói oameni, bärbat §i femeie, ín fata altarului §i a preotului, a fost considerata §i ínscrisá ca atare íntre marile Taine ale vietii omene§ti. De aceea cäsätoria a constituit pentru ierarhia bisericeascä о preocupare deosebitä ín ideea íntemeierii ei pe iubire §i credintá, desfacerea acestei Taine, prin despärtirea sotilor, fiind privitá, cum se vom íncerca sä demonsträm, un dezastru nu numai pentru „actorii” principali, ci §i pentru bisericá §i comunitate ín general. De aceea cutumele cäsätoriei, obligatiile §i drepturile sotilor, obligatiile preotului cununátor etc., le regásim íntr-o multitudine de documente rämase ín urma activitätii desfá§urate de-а lungul timpului de diferitele structuri ecleziastice de la parohie, la episcopie §i mitropolie. íntr-un referat legat de un divort, íntocmit de preotul greco-catolic Teodor Har§ia din Beica Romänä1, se face о adeväratä pledoarie pentru cäsätorie §i pentru mentinerea ei, definind-o, íntre altele, ca „institutiunea atatu de vechia ca omulu”, „unu santu sacramentu...conjunctiunea divinului nostru Salvatore cu santa sa beserica”, „basa socitatei umane” sau, mai poetic, „prima scola ín care anema1 2 ... frageda §i mólé ca aluatulu §i primesce forma care... ínsocesce pe fiecare omu pana la mormentu sau „eliseulu cugetariloru omenesci ... adevaratulu paradisu pamentescu alu omenimei.”3 Pänä ín anul 1895, cänd s-а introdus cäsätoria civilä obligatorie4, familia se considera intemeiatä numai prin prezenta mirilor ín bisericá, unde, in fata altarului, preotul oficia slujba cununiei potrivit canoanelor biserice§ti, in urma cäreia drumul comun al celor doi primea binecuväntarea cereascá a Puterii Divine. Dar pänä la acest moment existau mai multe conditii §i etape, fixate prin 1 Beica Romänä = azi Beica de Sus, jud. Mure? (cf. Coriolan Suciu, Dictionarul istoric al localitätilor din Transilvania, vol.l, Editura Academiei RSR, 1968). 2lnima 3Arhivele Nationale Directia Judeteanä Mure?, fond Protopopiatul greco-catolic Reghin (in continuare ANDJ Mure?, fond Protopopiatul Reghin), dosar 25, f. 57-58. Precizäm cä citatele redate aid ?i Tn continuare sunt redate fidel, prin transcriere-oglindä, tocmai pentru a evidentia limbajul ?i modul de exprimare in seris din acele vremuri. 4Articolul de lege XXXI/1894. 243

Next

/
Thumbnails
Contents