Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)

Istorie

Dom§a (ajuns catehet Tn §colile bläjene, Simeon Zähan (viitor avocat, conducator al despärtämäntului Diciosänmärtin /Tärnäveni/ al “Astrei" §i membru al conducerii comitatense a Partidului National Román), Ambrosie Chetianu, viitor canonic dr. Tn §tiintele naturale §i director al liceului, Aurel Ciato, Vasile Hopärtean, Victor Smigelschi, luliu Brut Hodo§ (viitori preoti), Petru Suciu, viitor profesor la Blaj. Pentru a gäsi о cale de ie§ire din situatie, directorul Micu Moldovan a convocat consiliul profesoral, profesorii purtänd discutii cu elevii. Ministerul a interzis eliberarea actelor de studii, pänä la rezolvarea cazului. íntrucát, situatia era de proces civil, räspunderea §i-au luat-o doi cetäteni, care au declarat cä ei sunt autorii. Elévül N.Teodor, care declara cä a arborat drapelul la liceu §i un coleg al lui, au fost eliminati din toate §colile secundare din Ungaria. Aceea§i pedeapsä au suportat-o studentii teologi V. Hopärtean §i V. Smigelschi, fiind ajutati cu bani strän§i prin colectä sä treacä Tn Romania, sä-§i continue studiile1. In timpul räzboiului de independentä, elevii bläjeni, fratii Cälutiu, A. Pop §i P. Dräghici (acesta era originär din Bobohalma, Tärnäveni), Ciuceanu din Orä§tie, dar §i Dumitru Cristian, clasa a Vl-a de gimnaziu, orfan, au trecut prin “vama cucului” Tn Románia, luptänd Tn trupele románé. Ultimul, ajuns ofiter de carierä, era, Tn anul 1927, maior Tn retragere.1 2 3

In anii cänd protestele romänilor transilväneni se adresau opiniei publice europene, mai ales dupä deplasarea memorandi§tilor la Viena §i cunoscutul proces politic de la Cluj, climatul politic Tn Transilvania se radicaliza. Pentru prima datä Tn Transilvania (J. von Puttkamer), elevii romäni au ie§it pe sträzi cu Tnsemne tricolore, demonstränd pentru achitarea eroilor lor, stabilind legäturi §i cu studentii seminariilor ortodoxé, solidarizändu-se Tn mod public.Protestul acesta avea legäturä §i cu deciziile conducerii mi§cärii politice románe§ti de renuntare la tactica pasivistä §i de a obtine sprijinul maselor pentru revendicärile nationale romäne§ti.

in anul 1895 avea loc un incident de acest gen, determinat de inscriptia (“deviza”) tabloului de absolvire al “maturisantilor” liceului: “Venim vom lua, Tn foc ne vom scälda, pentru idealul national. Maturisantii din Blaj”. О fotocopie а tabloului, apartinänd lui Tiberiu Brediceanu, fiul militantului national bänätean Coriolan Brediceanu, trimisä acasä la Lugoj §i datä la Tnrämat, a fost expusä Tn vitrina unui atelier. Nicolae Putnoky, directorul liceului public din localitate a observat-o §i a anuntat ministerul (ministru era Wlassich), iar acesta, Tn iunie 1895, a trimis о adresä mitropolitului Mihali, pentru cercetare a fiind delegat Csiky László, procuror al Tribunalului Regese din Alba-Iulia. Era impricinat §i preotul profesor Ciriac B.Groze, care “a fost interesat de inscriptiunea de pe tablou”. Din cei 33 de absolventi, 14 au fost eliminati §i au sustinut examen de maturitate Tn luna decembrie, la liceul din Näsäud. Conform memoriilor lui Liviu Suciu, dintre ace§tia, la adunarea traditionalä a absolventilor din anul 1935, s-au Tntälnit 15, Tntre care Tiberiu Brediceanu, Octavian C. Täsläuanu, Victor Macavei (vicar general arhidiecesan).

1Pt. 1871, la dr. C. Suciu, Cum a sistat guvernul maghiar serbarea zilei de 3/15 mai, Tn “Cultura cre§tinä" nr. 6/iunie 1925, p. 190 §i urm., I. Silviu Nistor, op. с/f., p. 86-89, AI. Lupeanu Melin, Sufietui romänesc din §colile Blajului, Tn “Cultura cre§tinä”, nr. 7-8/1936, p. 464-467, Radu Brätes, Aspecte din viata Blajului, 942, p. 60-62 §i V. Lascu, Tinerimea studioasä din Blaj in toamna anului 1918, Tn Á.I.I.A. Cluj, XXVI11/1987-1988, p. 583;

2P. Abrudan, Voluntari ardeleni in razboiui pentru independentä, Tn “Transilvania", nr. 6/1976, p. 446 §i V. Lascu, Participarea romänilor din Transilvania la razboiui de independentä, Tn A.I.I.A. Cluj, 1977, p. 40-41;

3 J. von Puttkamer, op. cit., p. 41.

240