Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)

Istorie

Conform afirmatiilor lui Radu Brate§, dar §i ale lui loan Georgescu ( vezi “Blajul”, an 1934), in pofida interdictiilor, in anul 1910, ziua de 3/15 mai a fost särbatoritä la Blaj, pregätitä prin cäntäri, recitäri, dansuri. Organizati, elevii s-au deplasat din curtea liceului, spre о pädure de längä Blaj, pe Tárnává Mare. Aici se “executa” о cäntare, se recita “Lupta de la Rovine”, un fragment din “Scrisoarea a lll-a, “Moartea lui Gelu” §i “Eroilor martiri” de AI. Vlahutä, iar un elev din cursui superior a tinut о cuväntare infläcäratä. La intoarcerea in Blaj, intämpinati cu flori §i urale, participant au fäcut о “retragere cu torte” §i au intonat “Hora Unirii”, in piata loan Inocentiu Micu Clain , iar dansatorii, cu tricolor la costume, au executat cälu§erul §i alte dansuri romäne§ti. Pentru a preveni urmäri nedorite, a trebuit sä intervinä directorul, canonicul losif Hossu §i dr. luliu Maniu, avocatul Mitropoliei, ca totul sä rämänä Ia nivelul unui simplu proces verbal.1

In noiembrie 1870 “mäini sacrilege” dinamitarä Piatra Libertätii, “vechiul simbol al desrobirii Ardealului”, ca §i tovarä§a ei fidelä, Crucea lui láncú, din Dealul Viilor. Cel care a avut curajul sä infrunte atitudinile §ovine §i ostilitatea autoritätilor a fost loan Micu Moldovan, sprijinit de mitropolitul Mihali.

Aron Cotru§, elev atunci, viitorul absolvent al Facultätii de litere din Viena, ulterior ata§at cultural in mai multe capitale europene, publica in revista “Ramuri” de Ia Craiova poezia “Tisa”, avänd urmätorul refren:

“Se apropie vremea doritä,

Cänd Tisa va fi a noasträ”.

Cazul a fost anchetat de cätre directorul suprem din Cluj, Kunz.1 2

ín dimineata zilei de 10 mai 1914, pe turnul catedralei din Blaj, flutura intáia data tricolorul románesc. Era, aceastä arborare rezultatul gestului temerar a trei elevi ai Institului preparandial, Ovidiu Vodá, Vasile Fodor §i loan Pasäre, care apói au trecut in Regatul Romániei §i s-au ínrolat. ín anul 1916, tánárul sublocotenent Vodá cádea in fruntea plutonului sáu, pe Jiu la Viorica Lascu la Márá§e§ti, ín 1917, iar Vasile Fodor va ajunge ofiter superior.3

íncepánd cu anul 1914, elevii Blajului erau inrolati (135 de elevi de gimnaziu, apói §i de la preparandie) iar pentru anul 1917 “Anuarul §colilor” consemna 244 elevi inrolati. ín anul 1915 se producea episodul dramatic in legáturá cu poezia “Női vrem Ardealul”, a lui Radu Cosmin, gásitá in ranita unui elev preperandist, mobilizat pe frontul din Galitia. Au fost suspectati elevii clasei a Vl-a de gimnaziu. Dupá perchezitiile fácute §i anchetele de la Alba-lulia, au fost supu§i detentiei Sím Ráháian, functionar privat, Augustin Gruitä, tipograf §i Maria Puia, dactilografä. Supu§i anchetelor preventive, timp de 6-7 luni in inchisoare, fata a decedat, in urma maltratärilor, fiind, se pare, §i violatä. ínmormántarea ei, la Blaj, a prilejuit, un val uria§ de compasiune, protestele fiind evitate numai datoritä restrictiilor politiene§ti. Bärbatii au primit 2 §i 3 ani inchisoare grea, la Seghedin.4

Dimitrie Tonceanu, fost elev al Blajului, aratä cä tot al treilea elev al Blajului lupta in armata romänä contra Austro-Ungariei. ín toamna anului 1918,

1 R. Brate?, op. cit, p. 63.

2 I.Silviu Nistor, op. cit., p. 189, iar pentru Aron Cotru? la Aral Chazi (Zaharia Boilä), insemnärile unui fost „Student” din Blaj,Conspiratia de „sub Hurubi”, Tipográfia Nationalä, f.a., Cluj, p. 32 ?i 38.

3R. Brate?, op. cit.,p. 100-101, §t. Pascu, Fäurirea statului national román modern, Ed. Academiei, Bucure?ti,1983, vol. I, p. 396 §i V. Lascu, Tinerimea studioasä din Blaj, p. 583

4St. Pascu,Idem §i A.Caliani, Crampele din suferintele Blajului in primul räzboi mondial, tn “Curentuf', 1937 (§i Tn “Cultura cre§f/oä”,1937);

241