Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)

Istorie

§tefan Pop, care a predat la Preparandie Tntre 1866-1882,cänd se muta la Bucure§ti.1

§coala de fete avea, ín anul 1878, douá clase §i douá ínvátátoare. Daca initial, din 1855 au predat Ana Kossow, apói Isabela Huber §i Francisca Schmidagg ( fiind germane,erau asistate de profesorii §colii de „norme”) din 1868 a ínceput sä predea Rozalia Bugner (Munteanu),absolventá a §colii pedagogice din Bra§ov, secondatá de Aurelia Baritiu §i Rozica Cápu§an. .Mitropolitul Vancea a dispus Tnfiintarea, pe längä §coala elementará cu trei clase §i §ase despártáminte (care ín 1902 s-а redus la douá clase, cu patru despártáminte §i о ínvátátoare), a unei §coli populare superioare, care, din 1902, deveni §coala civilé cu patru clase. Cu exceptia limbii románé, celelalte discipline de ínvátámánt erau similare cu cele ale §colilor publice.1 2

§coala de aplicatie s-а ínfiintat ín anul 1899, prin transformarea §colii de „norme”, care, din anul 1850, pregätea exclusiv elevi pentru gimnaziu, iar, din anul 1855, era §coala „de praxa” pentru cursantii Institutului pedagogic. Ajunge apói §coalá cu trei despártáminte §i un profesor,fiind §coala model pentru preparandie. De§i, numárul §colarilor a scázut múlt, practica pedagogicá se putea face ín conditii convenabile.

§coala pentru ínvátáceii de meserii §i negustorie, ínfiintatá ín anul 1898, sub conducerea profesorului de gimnaziu Silvestru Nestor,a functionat efectiv din anul urmátor.dupá obtinerea aprobárilor §i conditia „propunerii” limbii maghiare. ínvátátorii ei erau N.Pop §i T.Vandor, care predau ín cládirea Institutului preparandial, §coala íntretinándu-se din contributii filantropice.Azilul model a fost ínfiintat ín anul 1883 §i a functionat páná ín 1909-1910,condus de ínvátátoarea Melania Brándu§eanu,cheltuielile fiind acoperite din fondurile proprii, dar §i din contributii benevole ale episcopatelor Oradea Mare, Gherla §i Lugoj. Organiza douá cursuri pentru íngrijitoare §i unul pentru conducerea azilelor permanente. Internatul de báieti, ínfiintat ín 1884, la capacitate de 80 interni§ti adápostea, ín permanentä, cu vreo 20 ín plus. ín anul 1892 a fost mutat ín cládirea de längä biserica parohialá .cládirea sa devenind internat pentru 60-70 de eleve.3 Pentru о perioadá foarte scurtá ,ín 1899, s-а desfá§urat activitatea unui curs normal de fete (neaprobat de minister) §i о §coalä de arte §i meserii, cu 5 sectii, respectiv о proiectatá §coalá de repetitie agronomicá, fárá viatá realá.

Numárul de ore, conform programelor §i profilului §colilor cunoa§te modificári. Astfel, limba latiné la nivelul tuturor claselor, la ínceput pentru liceu, atingea ponderea maximá de ore ín anul 1877/78 (18,77% ) §i ín 1883/1884 de 17,5%; limba románé avea pondere maximá ín 1896/97 (partial datoritá cre§terii numárului de elevi), dar §i ín anul 1880-1881, ponderea a fost de 11,5%. Religia.cu pondere constantá de ore se fäcea, desigur, tot ín limba materná (6,66%), iar istoria §i geográfia (aprox.12%),ín anumite perioade se predau tot ín limba románé,ca §i psihologia,logica §i propedeutica - cu pondere redusá,fiind predate ín clasele superioare, íntruneau 1,66%. Limba germaná,”puternica”,cu 19 ore de predare ín primul deceniu dupá revolutie, a scázut páná la instaurarea dualismului. ín schimb, limba maghiará, introdusá din 1850 optional, §i mai

1 N. Com§a §i T. Seiceanu, op. cit.,p. 100-101 fi 98-99;

21. Ratiu, op. cit, p. 52-54 fi N. Comfa, T. Seiceanu, op. cit., p. 100;

3 I. Ratiu, op. cit., p. 52, 55, 58 fi 62 fi “Sematismul veneratului der pe 1900..”,p. 649 fi 653 fi “Raport despre institutele de ínvátámánt greco-cat. din Blaj”pe anul 1900/1901. p. 171;

232