Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)

Istorie

tärziu(1884-1885 §i 1907-1908) din motive practice (gäsirea unui loc de muncä.mai u§or),avea ponderea Tntre 6,6-7,30%, dar Tn 1883/4 de 11,76% §i in 1896/7 de 12,25%. Limba greacä clasicä a atins maximul de 7,9%, minimül fiind de 5,41%. La disciplined reale, matematica avea „värful” de predare de 9,3%, Tn 1896/97, media fiind 9,58%, iar "geometria desemnativä”- cänd apare separatä are pondere de cca. 3,75%, ar geográfia fizicä §i matematica - cänd se predau cuplate, cu pondere de 3,33%. Istoria naturalä a atins ponderea maxima de 4,58%, iarfizica §i chimia aveau media comunä de aproximativ 12,8 - 12,9%.

La Institutul preparandial, numärul de ore depindea de numärul de cursuri. Pentru anii 1877-1918, din totálul de 80 de ore, limba romänä avea media de 7,5%, limba maghiarä avea о medie säptämänalä de 16,25%, „värful” fiind de 10,33%. Limba germanä se préda intre un minim de 3 ore/säptämänä, la un maxim de 5 ore, didactica §i pedagógia о medie de 3 ore (3,75%), metodica in 5 ore (6,25), instruirea practicä 6 ore (7,5%). Pondere relativ modestä aveau disciplined de profil real,dar §i obiectele optionale: cäntul,desenui,gimnastica.

Corpul profesoral al §colilor arhidiecesane a cunoscut intre 1880-1918 о cre§tere numericä §i mai ales calitativä. Performantele obtinute de absolventi se datoreazä eforturilor lor de calificare §i perfectionare profesionalä , sistemelor de examene la care erau supu§i.1Totalul lor insumeazä 99 de persoane dintre care 59 (adicä 59,59%) aveau diplome universitäre inafarä de cea de teologie, iar la examinärile periodice de pedagogie, inclusiv pentru fixare pe post (profesori ordinari) sau la examinarea necesarä calificärii pe anumite specialitati se supuneau de asemenea, 40 de cadre didactice (adicä 40,4%), care absolviserä doar facultatea de teologie. Dacä raportäm numärul de cadre didactice mentionat la numärul total pentru anii 1850-1918,cei 99 reprezintä 66,89% din personalul didactic titular (148 persoane) §i 63,46% dacä raportäm la totalul de cadre (156, incluzänd §i suplinitorii ). Dintre ace§tia 8 au functionat in Románia (7 ca profesori, 1 preot), continuänd о traditie anterioarä revolutiei din 1848 - 1849. Este vorba de Simion Bärnutiu, chiar dacä nu a mai prédát dupä 1850 la Blaj, sustinea intre anii 1854- 1858, cursul de filozofie la Liceul academic din la§i, iar intre 1858-1863 préda discipline din specialitäti ale §tiintelor juridice la facultatea de profil a Universitátii din la§i; apói dói preoti - profesori plecati din Craiova din anul 1860, loan Covaci, alias Faur §i Simeon Mihali-Miháescu. Ultimul era un profesor deosebit de activ §i competent, manualele lui se foloseau in multe §coli, de о parte §i de cealaltá a Carpatilor.Cu articole de §tiintele naturii §i geografie a colaborat la „Foaie pentru mintejnimä §i literaturá” §i „Gazeta Transilvaniei” din Bra§ov, dar §i la „Vocea Craiovei”, fiind autor a §ase manuale de §tiintele naturii §i geografie, inclusiv traduced din limba germanä §i francezá. Demetriu Faragó, alias Cäian,cu studii teologice la Blaj §i Viena, dupä ce a prédát, intre 1863-1868, la Seminarul blájean §i la liceu, in anul 1868 se transferä la Foc§ani. Este autor al unui indrumar de studiere a limbii románé, comentarii privind „Comentariile” lui Caius lulius Caesar §i Aulus Hirtius (publicate in anul 1877 la Bucure§ti §i premiate de Academia Romänä), a unei lucräri privind reforma invätämäntului §i a unor manuale. §t.Pop(u), unul din stilpii Institutului preparandial din Blaj, intre anii 1866-1882, in anul 1882 préda la Seminarul central din Bucure§ti, apoi la Institutul pedagogie Carol I §i ulterior la §coala de agronomie §i silviculturä de la Herästräu. Autor al cätorva manuale, este unul dintre initiatorii literaturii

1 Apud N. Com§a, T. Seiceanu. op. cit., respectiv Ana §i Arcadie Hinescu, Oameni de ieri §i de azi ai Blajului, Ed, Eventus, 1994, dar §i materiale documentare din Arhivele nationale Alba §i Cluj;

233