Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)

Istorie

clädirea liceului. Se cuno§tea faptul cä guvernul nu va apróba deschiderea unui liceu romänesc, ín altä localitate transilväneanä.

loan Micu Moldovan adresa о circularä, publicatä Tn „Unirea”, din 14 octombrie 1893, cätre protopopi, ceränd ca fiecare parohie sä preia cäte о coalä de subscriptie, pentru о colectä amplä §i intensivä. Canonicul losif Hossu, directorul liceului §i doi delegati ai profesorilor, in intelegere cu Consistoriul mitropolitan au semnat un apel,publicat de „Unirea” dar §i de „Tribuna” in noiembrie 1893. Se solicita sprijin pecuniar tuturor romänilor §i, cu precädere, absolventilor §colilor Blajului. Un nou §i energic apel veni din partea unui fost absolvent al Blajului, Elie Däianu, student la Budapesta, care-§i Tndemna colegii sä contribuie cu cat pot la „propä§irea acelui palat al geniului national” , cu о devizä foarte sugestivä, punänd in evidentä rostul adänc al §colilor Blajului: „Prin §coalä la luminä, prin luminä Ia unire, prin unire la tärie §i märire”. Colecta realizatä la est de Carpati, prin alt absolvent bläjean,loan Paul (dupä 1918 profesor de esteticä la Universitatea din Cluj.pe atunci profesor la la§i,care s-a dovedit un neobosit Tndrumätor al tinerimii), avea un substrat politic,cum remarca”Unirea”, ca §i „chestiune de onoare pentru intreg neamul romänesc,deoarece numai cu poporul cult se poate duce о luptä pentru drepturile omului” ( sublinierea prof.univ.dr.Gelu Neamtu). §i „Tribuna”sublinia cä „in lupta pentru existenta noasträ nationalä cultura nationalä este cea mai puternicä armä”.

Micu Moldovan se consulta in aceastä chestiune §i cu loan Bianu, de la Bucure§ti,pentru a se crea impresia cä banii provin „ de la persoane private”,nu din partea Ligii Culturale, cäci ar fi intervenit guvernul de la Budapesta. De la la§i se colectarä 3030 lei aur, din partea „celor mai mode§ti oameni ai la§ului, profesori, studenti, elevi”,cärora le multumea „Unirea”. íntre cotizantii importanti erau printul Grigore Stürza, prof.univ. Aron Denusianu, prof. M.Burla, loan Paul. Astfel, a fost ajutat acest „cuib al daco-romänismului” de la confluenta Tärnavelor ,ca räspuns dat „strigätului de durere”, in care se constitui „Apelul”.1

La rändul ei ,preparandia bläjeanä T§i märi numärul de cursuri (de la cele 2, initiale, la 3 in 1880-1881 §i 4 Tn 1906-1907),ca §i numärul de elevi. Se pregäteau la sfär§itul secolului al XIX -lea §i invätätori „interimali”,suplinitori in curs de calificare,multi proveniti dintre „normali§tii” pregätiti pänä in anul 1899. §i aceastä §coalä intämpinä dificultäti, cäci nu avea local propriu,clädirea sa a fost ridicatä de mitropolitul Vancea cu 8000 de florini. Un rol decisiv, Tn demararea, Tn 1865, a activitätii au avut-o 3 preoti - profesori §i absolventii de la Praga, mai tärziu. Astfel, loan Balint, absolvent de teologie la Blaj §i Viena préda, intre anii 1865-1868, iar alti doi ani, apói, teológia dogmaticä, la Seminarul teologie ( cu completare la „norme" §i §coala de fete). La acelea§i §coli préda §i Grigore Särbu, absolvent al „Barbareum”- ului vienez. Cei doi, ca §i canonicul Gavrilä Pop, primul director, aveau §i studii pedagogice fäcute la Institutul „Sfänta Ana” din Viena, dar „propuneau ”färä retributie in alte institute de invätämänt bläjene.”1 2 Activitatea lor au amplificat-o §i au ridicat-o calitativ Petru Solomon, absolvent al Institutului superior pedagogic din Praga (a prédát la §coala de „norme” pänä in anul decesului).Tot absolventi de la Praga au fost §i George Munteanu, care préda la Institutul preparandial intre 1868-1909 (intre 1887 - 1909 era director) §i

1 G. Neamtu, О actiune fräteascä in sprijinul financier acordat de ie§eni gimnaziului din Blaj, in “Cultura cre§tinä”, seria nouä, oct. 1994, numär jubiliar, p. 127-132;

2 Dr. I. Ratiu, op. cit., p. 42 §i 45 §i N. Com§a, T. Seiceanu, Dascälii Blajului Ed. Demiurg, 1994, p. 90-98;

231