Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)

Istorie

incoruptibili.1 Convins Tn sfär§it cä romänii n-au de gänd sä se supunä orbe§te ordinele sale §i alarmat de inver§unarea lor, comisarul s-а Tnmuiat subit §i a invitat participant sä a§tearnä in scris revendicärile lor pentru a le aduce la cuno§tinta tronului. Dintre toate cererile cea mai repede realizatä a fost eliberarea arestatilor.1 2

Contemporan cu evenimentele loan Ciurileanu sustine in memoriile sale cä „insusi baronul Vay a fost detinut de popor pänä la aducerea prizonierilor romäni”.3 Se pare insä cä aceastä afirmatie nu se confirmä din moment ce comisarul imperial a avut suficientä libertate de mi§care pentru a satisface revendicärile adunärii. Chiar in ziua de 10/22 septembrie s-а deplasat la Aiud unde, sub impresia atmosferei incandescente a Blajului, a ordonat eliberarea lui Simion Balint §i a lui losif Moga. Sosind in aceea§i zi pe Cämpia Libertätii chiar cu träsura comisarului imperial, ei s-au bucurat de о primire impresionantä.4

A treia adunare de la Blaj a luat un curs nou din 13/25 sepetmbrie cänd au sosit de la Sibiu, Simion Bärnutiu. August Treboniu Laurian §i Alexandru Papiu - Marian sub protectia locotenentului Mihai Novae de la Orlat.5 Ei au fost chemati la insistentele adunärii, de insu§i comisarul Vay. Participantii la adunare §i luptätorii lui lancu le-au ie§it in intampinare formand un cordon intre Mänärade §i Blaj. Primiti la Blaj cu impu§cáturi §i chiote de bucurie ei au adresat multimii cuväntäri incendiare. Bärnutiu §i-a inceput cuväntarea cu formula „Träiascä ímpáratul Ferdinand I".

Sub aspect formal, conducätorii §i poporul s-au constituit in Adunarea National. Concomitent pe Cämpia Libertätii se desfä§urau exercitii de mänuire a armelor. Celor prezenti la adunare li se impart apói recomandäri tipärite, pentru ca sä nu mai fie bätuti de oficialitäti.6 Se redacteazä о nouä petitie cätre impärat, de data aceasta in termeni radicali: 1) Bazat pe hotärärile adunärii din 3/15 mai, poporul román respinge uniunea Transilvania cu Ungaria; 2) El nu vrea sä recunoascä guvernul ungar; 3) Romänii vor sä stea sub oeärmuirea directä a impäratului; 4) Ei cer deschiderea unei Adunäri Nationale generale §i reinfiintarea Comitetului National; 5) Poporul román cere instituirea unui parlament compus din reprezentantii tuturor nationalitätilor dupä proportia lor numericä etc.7 S-au ascultat dupä aceea plängerile §i reclamatiile participantor veniti din diverse tinuturi ale Transilvaniei §i s-au discutat numeroase Probleme nationale. Postulatele natiunii románé §i „plängerile particulare ale oamenilor” au fost trecute in Protocolul adunärii „ca sä vadä Europa intreagä suferintele romänilor”.8

1 Valentin Borda,Viorica Dutcä.Traian Rus, op.cit± p.41.

2 E.Däianu, op.cit, p.142; G. Baritiu §i contemporanti säi, vol.l, ...p.150.

31.Ciurileanu, op.cit, p. 145; G.Neamtu, op.cit, p.82; Idem, Revolutia democraticä de la 1848-1849 din Transilvania, Tn istoria Romäniei. Transilvania, vol.l, coordonator A.Drägoescu, Ed. „G. Baritiu”, Cluj-Napoca, 1997, p.877.

4 Ibidem, I. Popescu Teiu§an,V.Netea, op.c/'L p.121; M.Päcurariu, op.cit^ p.110; L. Maior, 1848- 1849, romäni §i unguri in revolutie, Ed.enciclopedicä, Bucure§ti, 1998, p.260.

5 G. Baritiu, op.cit, p.245; E.Däianu, op.cit, pp.141-142; George Barit §i contemporanti säi, vol.l, p.150; A. Stan, op.cit. p.297, M.Päcurariu, op.cit., p.110-111.

6 E.Däianu, op.cit, p.141;M.Päcurariu, op.cit., p.111; G. Neamtu, op.cit, p.877; Idem, Revolutia romänilor din Transilvania, 1848-1849, Ed.Carpatica, Cluj-Napoca, 1996, p.82.

7 George Barit §i contemporanti säi, vol.l...p.150; Florian Duda§, Avram lancu in traditia poporului román, Ed.Facia, Timi§oara, 1989, p.67.

8 G. Baritiu, op.cit, p.245; Vezi §i Cornelia Bodea, op.cit, doc.275, p.909.

216