Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)
Istorie
Adunarea de la Blaj din septembrie 1848 nu s-а risipit pänä cänd pe Cämpia Libertätii n-au apärut intelectualii romäni eliberati din Tnchisori. Dacä la adunarea din mai au ezitat sä declare cä vor tine Blajul sub ocupatie pänä la eliberarea arestatilor, acum nu numai ca au spus-o dar au §i pus-o in practicä. Spre bucuria bätränului Mica§ , care a venit Tncä din prima zi cu motii lui lancu, tinerii revolutionär! romäni, prietenii §i fo§tii colegi ai fiului säu, au indus adunärii о stare de spirit tran§antä, nemaiintälnitä pänä atunci Tn problema eliberärii acestuia. Alexandru Papiu —Marian relateazä cä; „se a§teptau arestatii §i mai cu seamä Florian Mica§, care din miercurea Pa§tilor se afla Tn temnitä, dus de la Cluj, Tntre mari batjocuri, la secui, la 0§orhei (Tärgu-Mure§ - n.n.).”1 Se pare cä sarcina eliberärii lui Mica§ a fost luatä pe cont propriu de unii tineri entuzia§ti romäni de vreme ce Tntr-o hotäräre de consiliu din 18 septembrie 1848 oficialitätile din Tärgu-Mure§ au decis „ca prin telegramä sä se ia legätura cu Guberniul pentru ca Mikas Ferenc, cauza räsculärii natiunii valahe, sä fie mutat. Deoarece au fost trimi§i aici unii instigatori care reprezintä pericol, sä fie contactat Guberniul ca sä hotärascä de urgentä mutarea lui Mikas Ferenc din ora§ul nostru pentru ca instigatorii sä nu mai vinä aici”.1 2 Ca urmare a acestei hotäräri, primarul Lázár János §i notarul Szathmári llyés Mihály trimit Tn aceea§i zi guvernatorului Mikó Imre о scrisoare Tn care Ti atrag atentia cä „valahimea grupatä la Blaj are intentii primejdioase”, cä „de cänd Mikas Ferenc a fost transferat ca prizonier Tn acest ora§ s-au semnalat iritatii (nemultumiri - n.n.) din cauza aducerii §i Tntretinerii acestui prizonier”, cä „о parte a valahilor vor sä vinä aici ca sä-l elibereze” §i cä „dacä Mikas Ferenc nu va fi transferat de aici Tntr-un loc sigur ... Tn 48 de ore se poate u§or Tntämpla ca el sä fie luat”. „Nu putem Tntelege de ce sä fie expus ora§ul nostru pentru о singurä persoanä”3 se lamenteazä autorii scrisorii, scotänd Tncä о datä Tn evidentä rolul lui Mica§ de simbol al revolutiei romäne§ti §i panica de care erau cuprinse autoritäre maghiare ori de cäte ori romänii se adunau la Blaj. ín unitätile administrativ-teritoriale limitrofe comitatului Alba de Jos se Tmpärteau arme locuitorilor maghiari pentru a descuraja mi§cärile romänilor. Acest lucru reiese dintr-o adresä a judelui suprem regese al Scaunului Mure§, Toldalagi Ferencz, trimisä Guberniului tot la 18 septembrie 1848, ce reproduce informatia primitä din partea comitelui suprem al comitatului Tárnává, baronul Bánffy János cä romänii adunati la Blaj „ar fi Tn drum spre Tärgu-Mure§”, informatie care a justificat Tnarmarea a cäte zece maghiari „din cele paisprezece sate dinspre Tárnává”. Ace§tia au venit la Tärgu-Mure§ Tn ziua precedentä ca sä primeascä arme dar cänd s-au väzut cu armele Tn mäini au Tncercat sä-l lin§eze pe Mica§ Tn Tnchisoarea Casei Scaunului. „Numai interventia energicä a ofiterilor §i cei lucizi au reu§it sä-l salveze” Tnsä grelele Tncercäri la care a fost supusä Oficialitatea Scaunului Mure§ pentru a tine Tn fräu pe extremi§ti §i pentru a lini§ti populatia l-au fäcut pe Toldalagi sä cearä insistent guvernatorului „sä-l duceti pe susnumitul detinut acolo unde poate fi Tnchis Tntr-o cetate mai puternicä §i sä nu trimiteti aici nici un fei de detinut de etnie valahä”.4 Räspunsul guvernatorului Miko Imre din ziua urmätoare venea sä lini§teascä spiritele conationalilor säi precizänd cä „situatia nu pare atät de gravä ca Tn expunerea domnului comite suprem al comitatului Tárnává”, cä „la Blaj sunt 1 Al. Papiu-Ilarian, op.cit., p.65. 2 Pál Antal Sándor, op.cit^ doc.104, pp.17 §i 242-243. 3 Ibidem, doc.105, pp. 17 §i 243-245. 4 Ibidem, p.245. 217
