Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)
Istorie
reprezentantilor natiunii, de conservare a lor pentru a avea stälpi de nädejde Tn lupta socialä §i nationalä. Neputändu-se a§tepta la nimic bun din partea autoritätilor maghiare, romänii T§i Tndreaptä acum cererile numai cätre Tmpärat, a cärui reprezentanti Tn Transilvania erau múlt mai Tntelegätori fatä de nevoile lor. De aceastä datä Tnsä romänii s-au exprimat mult mai categoric Tn cereri, adäugänd alternativa trecerii Ia actiuni armate Tmpotriva räuvoitorilor. ín rändurile populatiei romäne§ti era prezentä ideea unei revolte Tmpotriva gärzilor nationale maghiare care persecutau atät pe intelectualii romäni cät §i pe reprezentantii poporului de ränd. In „Petitia poporului adunat la Blaj” din 7/19 septembrie 1848 se afirmä cä adunarea nu se va risipi pänä cänd nu vor fi satisfäcute urmätoarele revendicäri minimale ale romänilor: 1) Tncetarea recrutärilor de romäni pentru armata maghiarä; 2) dobändirea dreptului de adunare; 3) eliberarea celor prin§i cu ocazia arestärilor din varä; 4) Tncetarea prigoanelor §i executiilor militare Tn satele romäne§ti; 5) dezarmarea secuilor1. Era vorba, Ia punctui 3, de eliberarea lui losif Moga §i a lui Simion Balint din Tnchisoarea de Ia Aiud, a lui Florian Mica§ din arestul de la Tärgu Mure§ §i a altor romäni aflati Tn temnitele ungure§ti. Dacä pänä atunci comisarul regal Vay Miklós a supravegheat adunarea ständ la Cluj apoi la Aiud, la 10/22 septembrie, s-а hotärät sä vinä personal la Blaj, unde a primit petitia din partea romänilor. Securitatea adunärii, din punct de vedere militar, era asiguratä Tn acele zile de maiorul Clococeanu din Regimentül I romänesc de granitä cu castrele la Orlat.1 2 Acesta a trimis de mai multe ori misiuni militare dupä Florian Mica§ dar autoritäre din Tärgu Mure§ nu au vrut sá-l elibereze3 Tnainte de a-i smulge declaratie de garantie. Avram láncú venise la adunarea din septembrie de la Blaj cu о trupä de peste 6.000 de moti, Tnarmati cu länci, pu§ti §i furci. EI a amenintat cä va ataca re§edinta comitatului Alba de Jos §i va preface Aiudul Tn cenu§ä dacä nu vor fi eliberati toti romänii arestati.4 ín Blaj §i prin Tmprejurimi se mai aflau Tncá din 4/16 septembrie vreo douá mii de oameni Tnarmati din Regimentül I romänesc de granitä. Alti romäni veniserä Tnarmati de acasä, tinerii pornind la drum spre Blaj Tn grupuri compacte pentru a descuraja posibilele manifestäri teroriste ale autoritätilor la adresa lor. La Tnceput, baronul Vay Miklós s-а comportat Tn mod provocator §i a Tncercat sä Tmprä§tie adunarea adresändu-i doar amenintäri, deoarece, dupä calculele sale, nu dispunea la acea datä, de suficiente forte militare pentru а о dizolva. Echilibrul säu läuntric s-а deteriorat Tnsä Tn fata acestei multimi uria§e, printre care foarte multi erau Tnarmati §i s-а simtit dintr-o datä transformat din temnicer Tn sechestrat, din malt functionar Tn unealta adunärii. Perfid, a promis romänilor Tn numele guvernului ungar satisfacerea unor doleante: eliberarea din Tnchisoare a lui losif Moga, Simion Balint §i Florian Mica§, sistarea executiilor militare, Tncetarea recrutärilor, numirea unor frunta§i romäni Tn comisiile Tnsärcinate sä ancheteze pricinile dintre iobagi §i nobili. Pe de altä parte Tnsä a Tncercat sä mituiascä pe Axente Sever, loan Buteanu §i pe lovian Brad cerändu-le sä disperseze multimea, dar ace§tia s-au dovedit 1 E.Hodo§, op.cit, pp.16-17, George Barit §i contemporanii sä/^vol.l, Ed.Minerva, Bucure§ti, 1973, p.150. 5 Ibidem; vezi §i I.Popescu Teiu§an,V.Netea, op.cit, p. 121. 3 AI. Papiu-Ilarian, op.cit, p.65. 4 loan Ciurileanu, Fragmente istorice din anii 1848-1849 in Pompiliu Teodor, Avram lancu in memorialisticä, Ed.Dacia, Cluj, 1972, p.145. 215
