Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)
Istorie
Directorului Procuraturii Publice din Tärgu-Mure§ sä intenteze proces Tmpotriva lui Florian Mica§ , loan Buteanu, Alexandru Papiu - Marian, §i loan Suciu pentru cä „Florian Mica§ §i tovarä§ii säi au tinut adunäri secrete Tn interesül poporului román, Tmpreunä cu alti indivizi; au discutat despre asuprirea exercitatä de unguri; au instigat Tn diferite chipuri §i moduri romänii Tmpotriva maghiarilor; au comis fapte vinovate §i ilegale pentru zädärnicirea ordinului Guberniului suprem care a interzis tinerea Adunärii romäne§ti fixatä pentru 30 aprilie”. Sub acela§i numär de Tnregistrare se face cunoscutä aceastä hotäräre comitelui suprem al comitatului Cluj, Capitlului episcopiei greco-catolice din Blaj §i se ordonä Scaunului Mure§ sä elibereze pe Florian Mica§ pe cautiune.1 Aceasta Tnsemna, conform procedurii judiciare a epodi, ca arestatul sä dea о declaratie scrisä (scrisoare) de garantie Tn care sä recunoascä acuzatiile ce i se aduc, sä-§i cearä oficial scuze §i sä-§i conditioneze propria libertate de о atitudine pasivá fatä de cursul evenimentelor revolutionäre, cu alte cuvinte sä abandoneze mi§carea nationalä a romänilor din Transilvania dacä nu cumva autoritäre se gändeau sä-l atragä de partea lor. I se cerea prea mult, iar Mica§ nu era omul care sä piece capul Tn fata asupritorilor neamului säu, sä le execute ordinele, necum sä treacä de partea lor. BineTnteles cä nu va Tntocmi niciodatä о astfei de scrisoare de garantie, preferänd sä suporte Tn continuare rigorile regimului de detentie. Despre intentia de eliberare conditionatä a lui Florian Mica§ a amintit §i cancelistul loan Porutiu din Cluj Tntr-o scrisoare trimisä la 6 iunie 1848 Comitetului National Permanent din Sibiu.1 2 La 15 iunie procurorul public Donäth Sándor din Tärgu-Mure§ a raportat Guberniului din Cluj cä a luat toate mäsurile pentru intentarea de procese penale avocatilor Florian Mica§, loan Buteanu, Alexandru Papiu-Ilarian §i loan Suciu vinovati de „instigarea ilegalä a natiunii románé, atätare la mi§cäri Tn sensuri däunätoare, depunerea Tn masä de juräminte.” ín ceea ce prive§te Tnsä pe loan Buteanu, probele acuzatoare fiind insuficiente, a solicitat Gunerniului sä dispunä cercetarea activitätii lui dinainte de 1848 Tn districtul Chioar. Räspunsul Guberniului a venit Tn acea§i zi cu precizarea cä anchetarea inculpatilor trebuie sä se limiteze la activitatea lor recentä.3 La 21 mai 1848 Guberniul a Tnmänat lui Andrei §aguna primul decret pentru dizolvarea Comitetului National Permanent. §aguna a transmis decretul lui Simion Bärnutiu, investindu-l totodatä cu puteri prezidentiale §i evitänd astfei sä actioneze Tmpotriva hotärärilor Adunärii Nationale de la Blaj.4 Pe fundalul Tncercärilor de desfiintare a comitetului, au avut loc primele värsäri de sänge mai serioase Tn Transilvania la Abrud, Co§lariu §i Mihalt . La Abrud la 29 mai garda nationalä maghiarä a intervenit Tntr-o ceartä a romänilor pisändu-i cu patul pu§tilor §i spintecändu-i pe multi cu baionetele . Pe cänd romänii se adunau Tn cete ca sä riposteze, a lini§tit spiritele preotul Simion Balint, promitändu-le cä va solicita Guberniului о comisie de investigare.5 La Mihalt existau dispute mai vechi Tntre täranii romäni §i stäpänii feudali locali, grofii Eszterhäzy, pentru о livadä de cosit pe care mai demult fusese о 1 Documente privind revotutia de la 1848... vol.V, doc.95, pp XXII §i 344-346. 2 Idem, vol.VI, Ed.Academiei Romane, Bucure§ti, 1998, doc.45, pp XVII §i 78-79. 3 Ibidem, doc.255, pp XXXIX §i 503 ?i doc 273 p.XL §i 524. 4 G. Neamtu, op.cit, p.859; Idem, Revolutia romänilor din Transilvania, 1848-1849, Ed.Carpatica, Cluj-Napoca, 1996, p.66. 5G. Neamtu,op.cit, p.46; Idem, Revolutia democraticä de la 1848-1849 din Transilvania, in Istoria Romäniei. Transilvania, vol.l, coordonator A.Drägoescu, Ed. „G. Baritiu”, Cluj-Napoca, 1997, pp. 835-836. 206
