Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)

Istorie

Codului lui Werböczi stä tocmai in Tncälcarea cu atäta u§urintä a privilegilor nobilimii , a§a cum s-а intämplat in cazul lui Florian Mica§, precum §i Tn decizia desfintärii obligatiilor iobäge§ti. Legea care urma sä intre ín vigoare la 18 iunie 1848 preciza cä „Robotele de pe pämänturile urbariale se §terg precum §i dijma §i servitude plätite ín bani”. Astfel 50-60% din täränimea Transilvaniei devenea liberä, restul constituindu-l täranii alodiali cärora li s-а oferit posibilitatea de a scäpa de iobägie prin despägubire, abia la 27 iulie 1896. ín aceastä categorie intrau täranii cu contracte, care nu pläteau impozit cätre stat, adicä jelerii „curiali§ti”, „censuali§ti”, sau „taxali§ti”, „contractuali§ti”, „dijma§i” §i „industriali” precum §i täranii de pe proprietätile fiscului, cei colonizati pentru grädinärit §i cei din regiunile gränicere§ti. De asemenea drepturile „regaliene” (cärciumärit, morärit, pescuit, vänat, etc.) au rämas §i dupä 1848 in mäinile nobililor proprietari.1

Duminica de 18 iunie 1848 a fost zi de mare särbätoare pentru toti täranii urbariali eliberati §i una din cele mai de seamä zile ale revolutiei §i ale istoriei moderne a Transilvaniei. Locurile de intälnire ale fo§tilor iobagi de diferite nationalitäti au fost numite „cämpuri ale slobozeniei”. Tn unele localitäti s-au organizat serbäri de mare amploare, cum a fost aceea de la Mäieräu (azi Aluni§Mure§) din 29 iunie, la care au participat aproape 5000 de tärani romäni dar §i maghiari, evrei §i tigani din Disnäieu (azi Välenii de Mure§), Dumbrava, Filea, Hotmurä§ (azi Lunca Mure§ului), Fluduc(azi Maiore§ti), Idicel, Maieräu, Moräreni, Räpa de Jos, Ru§ii Munti §i Vätava. Dupä slujba religioasä, multimea a ie§it , in frunte cu protopopul local §tefan Branea, cu oficialitätile §i garda nationalä din localitate, in lunca de längä Mure§ in dreptul bisericii romäne§ti. Aici, serbarea cämpeneascä a inceput cu sfintirea „Cämpului slobozeniei”, a continuat cu „praznicul slobozeniei” dupä care „s-au pornit jocurile romäne§ti §i chiuituri din vechime rämase §i a fost mare veselie pänä seara tärziu, apoi s-au despärtit cu mare dragoste färä de a fi batär ceva cärtire intre romänii no§tri”.1 2

Vor fi insä „cärtiri” intre romäni §i maghiari, chiar din varä deoarece poporul de ränd va fi manipulat de mai-marii comitatelor §i ai Guberniului sä nu cedeze unii altora in chestiuni nationale, declan§änd astfei nesfär§itul lant de §icane, vendete §i „rezolväri” dure ale conflictelor. Treptat, revendicärile sociale burgheze au fost impinse in fundal §i, pe mäsurä ce revolutia din Transilvania se transforma in räzboi civil, a ie§it in prim plan nationalismul exprimat prin ciocniri violente.

Se pare cä Marea Adunare Nationalä de la Blaj, de§i nu a reu§it sä obtinä eliberarea lui Mica§ a accelerat totu§i intocmirea de cätre autoritäti a formelor de urmärire penalä a celor arestati. La 31 mai Guberniul Transilvaniei a cerut

1 I.Kovács, op.eit., p.325; Idem, Despre activitatea a§a-numitelor Judecätorii urbariale” in Acta Musei Napocensis, Cluj, II, 1965, pp.465-466; Idem, Problema desfiintärii iobägiei §i a raporturilor cu caracter feudal in satele de „horticultori” din Transilvania , Tn Acta Musei Napocensis, Cluj, V, 1968, pp.587-588; Idem, Desfiintarea relatiilor feudale in Transilvania, Ed.Dacia, Cluj, 1973, pp.15 §i 182-187; I.Kovács - A.Ardos.M.Mirel, Din istoria Jnvätämäntului agricol in Transilvania (1849-1900), Tn Acta Musei Napocensis, Cluj,VII, 1970, pp.287-288; Radu Päu§an, loan Bäla§, viceprefectul prefecturii,Auraria Gemina” in timpul revolutiei romänilor din Transilvania din 1848- 1849, Tn Acta Musei Napocensis, Cluj-Napoca, XIX, 1982, p.116; Ákos Egyed, op.cit., pp.180- 185; G.Neamtu, op.cit., pp.51-52; Idem, Revolutia democraticä de la 1848-1849 din Transilvania, Tn Istoria Romäniei. Transilvania, voll, coordonator A.Drägoescu, Ed. „George Baritiu”, Cluj- Napoca, 1997, p.841.

2 §t.Branea, op.cit., pp.554-555; I.I.Costea, op.cit., pp 22-23; Gr. Ploesteanu, Memorialistul §tefan Branea Tn Reghinul cultural, studii §i articole, vol.V, Reghin, 2001 pp 123-124.

205