Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)

Istorie

no§tri sunt propietatea noasträ cu atät mai värtos pämäntul pe care-i suferim noi din gratia noasträ.1

Lupta täränimii din Transilvania Tn 1848 pentru desfiintarea robotéi, cea mai Tmpovärätoare dintre obligatiile feudale, s-а declan§at sub impulsul §tirii cä Tn Ungaria, Banat, Cri§ana §i Maramure§ slujbele iobäge§ti vor Tnceta la 23 aprilie, cänd urma sä intre Tn vigoare legea agrarä votatä de Diéta Ungariei de la Bratislava de la 18 martié §i sanctionatä de Tmpärat la 11 aprilie. Valul actiunilor täräne§ti se va propaga Tn Transilvania de la vest la est. Mai Tntäi au fost cuprinse de revolte comitatele vestice Solnocul de Mijloc, Crasna, Zarand §i districtul Chioar. Dar la sfär§itul lunii aprilie, mi§cärile de aid vor Tnceta Tn urma hotärärii guvernului de la Pesta din 28 aprilie de a anexa Partiumul nord-estic §i ora§ul Zaläu pe baza unei legi din 1836 §i de a extinde §i asupra lor reformele din Ungaria. Au continuat sä lupte pentru eliberarea din iobägie §i Tmproprietärire doar acele categorii de tärani care nu intrau sub incidenta légii agrare. Mi§cärile s-au propagat apói la sfär§itul lunii aprilie §i Tnceputul lunii mai Tn comitatele Tnvecinate Hunedoara, Däbäca §i Solnocul Interior, iar Tn cursul lunii mai, Tn comitatele Cluj, Turda, Tárnává, Alba de Jos §i Alba de Sus pentru ca la Tnceputul lunii iunie sä cuprindä §i scaunele secuie§ti Arie§, Mure§, Odorhei, Ciuc §i Trei Scaune. Combinate cu actiuni ce vizau recuperarea unor päduri §i pä§uni räpite anterior de cätre stäpänii feudali, revoltele täräne§ti s-au amplificat, desigur, Tn luna iunie §i sub influenta Adunärilor Nationale de la Blaj din 18/30 aprilie §i 3-5/15-17 mai. О amploare deosebitä au luat ocupärile de pämänturi nobiliare, mai ales Tn Tmprejurimile Muntilor Apuseni §i Tn Cämpia Transilvaniei.1 2

Tncä de la 3 aprilie 1848, la putin timp dupä §tergerea robotelorTn Ungaria, Cehia, Galitia §i Austria, Tmpäratul a trimis о adresä Guberniului Transilvaniei Tn care propunea dietei abolirea cät mai grabnicä a robotelor. Se pare Tnsä cä, Tn sensul indicatiilor Vienei, au deliberat mai repede romänii decät maghiarii. Pentru oamenii simpli din popor care s-au Tntors acasä de la a doua Adunare Nationalä de la Blaj, iobägia era ca §i desfiintatä. Se zvonea cä Tmpäratul ar fi dat mai demult ordinul de desfiintare a relatiilor urbariale dar actul ar fi fost ascuns de nobili, Tn Tntelegere cu episcopul loan Lemeni, pentru a-i face pe tärani sä munceascä Tn continuare pentru domni. De cealaltä parte, sezonul agricol fiind Tn toi, nobilimea a cäutat sä amäne cät mai mult desfiintarea slujbelor iobäge§ti pentru a-§i asigura zilele de muncä gratuite ale täranilor necesare efectuärii principalelor lucräri agricole pe mo§ii. ín plus, eliberarea §i Tmproprietärirea iobagilor trebuia conditionatä §i de acceptarea, Tn lumea satelor, a uniunii Transilvaniei cu Ungaria.3

Datoritä Tnsä agitatiilor anterioare Dietei desfä§urate de liberalii de diferite nationalitäti §i discursului patetic din 6 iunie a baronului Wesselényi Miklós, perfect con§tient de nedreptatea existentä §i de anacronismul iobägiei, membri forului de la Cluj au votat desfintarea acesteia. Dovada perimärii §i demodärii

1 George Barit, Scrieri social-politice, studii §i antologie de V.Chereste§iu, C.Mure§anu, G.E.Marica, Ed. Politicä, Bucurefti, 1962, p.298; losif Kovács, Problema desfiintärii iobägiei §i a Jmproprietäririi täranilor din Transilvania väzutä de George Barit Tn Anuarul Institutului de Istorie din Cluj, Ed.Academia RSR, VI, 1963, p.103.

2 losif Kovács, Despre activitatea a§a-numitelor Judecätorii urbariale,in Acta Musei Napocensis, Cluj, II, 1965, pp.465-466; Liviu Botezan, Robota, cauzä a participärii täränimii transilvänene la revolutia din 1848-1849Jn Acta Musei Napocensis, nr. 31, 1994, vol.ll, pp.59-90.

3 I.Kovács, Despre desfiintarea relatiilor feudale in Transilvania, Tn Acta Musei Napocensis, Cluj, VI, 1969, p.325; L.Botezan, op.cit., p.70-85; G.Neamtu, op.cit., p. 840; Idem, Revolutia romänilor din Transilvania, 1848-1849,_Ed.Carpatica, Cluj-Napoca, 1996, p.50.

204