Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)

Istorie

Cu cuväntarea clericului Vasile Neme§, adunarea din 18/30 aprilie 1848 a luat sfär§it Tnsä nu Tnainte ca intre frunta§ii romäni §i observatorii Guberniului sä se ajungä la un compromis. Spre a evita cunoscutele persecutii, frunta§ii adunärii cer §i obtin din partea observatorilor, garantii scrise despre comportarea lor lini§titä, ei asiguränd in schimb, dispersarea pa§nicä a participantilor. Ei promit cä natiunea romána va avea §i in continuare о comportare lini§titä pänä cänd Diéta Transilvaniei va clarifica principalele chestiuni nationale controversate. Garantiile mentionate par a fi smulse sub presiune de Ia observatori, pentru cä ace§tia dezväluiau mai tärziu cä fuseserä atentionati cä, in caz contrar, frunta§ii romäni, care se bucurau de sprijinul deplin al multimii, refuzau sä se imprä§tie, avertizänd cä vor recurge „la toate mijloacele" pentru salvarea participantilor la adunare chiar dacä armata deta§atä in comitatui Alba de Jos ii va schingiui.1

Prin initierea unor actiuni intreprinse in problema revendicärilor romäne§ti §i prin hotärärile luate, contemporanii evenimentelor sunt de acord cä färä 18/30 aprilie n-ar fi existat märeata Adunare Nationalä de pe Cämpia Libertätii de la inceputul lunii mai. Mai erau incä multe de discutat insä toate au fost amänate pentru data de 3/15 mai. Vinovat de numärul relativ mic al participantilor la adunarea din Duminica Tomii, a fost in primul ränd episcopul greco-unit loan Lemeni pe care Guberniul il fäcuse räspunzätor pentru desfä§urarea ei.1 2 3

Dupä adunare, seara la cinä, Eliseu Armat a repetat propunerea de la Sibiu din 7/19 aprilie ca toti cei de origine romänä care au nume ungure§ti sä §i le romänizeze. Tn urma acestor cereri repetate unii romäni ardeleni cu nume maghiarizate §i le-au romänizat, ba mai mult, unii §i-au adäugat simbolic, cognomene romane, ca un semn de continuitate latinä in Transilvania.3 Tn aceste conditii Mikes Francisc (Ferencz) devine Florian Mica§ atät pentru contemporani cät §i pentru istoriografia romäneascä. Tn acea searä, la despärtire, tinerii intelectuali romäni §i-au dat mäna §i cuväntul de onoare cä in 3/15 mai vor fi prezenti cu totii la Blaj.

Guberniul Principatului Transilvaniei n-a intärziat sä trimitä la 23 aprilie / 5 mai, note oficiale episcopilor romäni, in care sä le repro§eze cä au rästälmäcit gre§it ordinul care le dädea voie sä tinä adunäri §i cä au permis convocarea la un loc a unitilor §i neunitilor §i nu separat a§a cum le ceruse guvernatorul.4 Dar s-a multumit doar cu atät §i nu a interzis tinerea adunärii din 3/15 mai de la Blaj. Pe alte cäi insä a cäutat sä se räzbune prin acte supärätoare pentru romäni. Astfel pe Florian Mica§ intemnitat la Cluj, l-а transferat la 27 aprilie / 9 mai la Tärgu- Mure§, ora§ cu populatie majoritar secuiascä, unde, batjocorit mai intäi de plebea de pe stradä, a fost aruncat intr-o inchisoare umedä §i intunecoasä din Casa Scaunului apói in arestul cetätii. Guberniul §i-a motivat gestul cu temerea cä Clujul fiind aproape de Blaj, romänii ar fi putut sä vinä de la Blaj §i sä scoatä pe Mica§ cu forta din temnitä.5

О cerere de eliberare a lui Mica§ din inchisoare a fost semnatä de tinerii clerici §i studentii din Blaj, fiind inaintatä la 25 aprilie/7 mai, Guberniului din Cluj,

1 A.Stan, op.cit. pp.111-112; G.Neamtu, Revolutia romänilor din Transilvania, 1848-1849x Ed. Carpatica, Cluj-Napoca, 1996, pp.22-28; Idem , Revolutia democraticä de la 1848-1849 din Transilvania in Istoria Romäniei. Transilvania, vol.l, coordonator Anton Drägoescu, Ed."George Baritiu”, Cluj Napoca, 1997, p.815.

2 Vasile Netea, Pe drumul unitätii nationale, Ed.Dacia Cluj-Napoca, 1975, p.182.

3 V. Chereste§iu, op.cit, p.314 (note).

4 Teodor V.Päcätianu, Cartea de aur sau luptele politice-nationale ale romänilor de sub coroana ungaräxvol.l, editia a ll-a, Tip. Iosif Marchal, Sibiu, 1904, p.270; AI. Papiu-Ilarian, op.cit, p.155.

5 Ibidem; Documente privind revolutia de la 1848..., vol.lll, doc.179, pp.XXXII §i 286-287.

184