Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)

Istorie

de cätre Capitlul Episcopiei greco-catolice.1 Poate cä este vorba de acel memoriu-petitie Tntocmit de Timotei Cipariu la solicitarea primei adunäri de la Blaj. Tot la 25 aprilie / 7 mai, 11 preoti ortodoc§i §i greco-uniti de pe domeniul Zlatnei au Tnaintat guvernatorului Teleki József о altä cerere de eliberare a lui Mica§ §i a altor romäni arestati.1 2 Un mare rol Tn mobilizarea romänilor din zona muntilor Apuseni, pentru cauza avocatului Mica§, l-а avut prietenul säu, loan Buteanu, cäruia vestea arestärii colegului säu de breaslä, cu care Tntocmise proiectul de petitie de la Cluj, i-a provocat mare durere §i supärare. Probabil la Tndemnul säu 36 de intelectuali §i tärgoveti (burghezi) din Abrud vor cere §i ei eliberarea lui Mica§ din Tnchisoare.3 Buteanu §i ceilalti frunta§i ai revolutiei au profitat de fiecare ocazie pentru a cere autoritätilor eliberarea conationalului lor §i a Tntregii astfei nucleul revolutionär romänesc.

íntre primele douä adunäri de la Blaj s-а desfä§urat о activitate sustinutä pentru eliberarea lui Mica§. Sub titlul „ Tudósítás Erdélyből” (Corespondentä din Transilvania) gazeta din Pesta „Nemzeti Politikai Hírlap” din 18 mai 1848 reproduce о relatare despre adunarea populará din 26 aprilie / 8 mai de la Reghin, Tn care s-au luat Tn discutie punctele viitoarei „Petitii a Natiunii Románé” ce vor fi dezbátute de Marea Adunare Nationalä de la Blaj. Adunarea de la Reghin, la care a participat §i comitele suprem al Zarandului, baronul Bänffy János, a reunit reprezentatii a 150 de sate din comitatui Turda, fiind condusä de protopopul local Mihail Cri§an. Cu acest prilej s-au formulát propuneri pentru congresul national, printre care, la punctui 8, se cere „sä fie pus ín libertate, pe räspunderea natiunii, avocatul gubernial Florian Mica§, arestat din motive politice pänä cänd cazul lui va fi rezolvat pe cale juridicä.4 ín zadar au fost Tnsä toate aceste sträduinte, deoarece hotärärea Guberniului rämänea definitivä. Florian Mica§ va continua sä rämänä Tntemnitat färä sä i se gäseascä vreo vinä Tntemeiatä, decät poate aceea de a fi anticipat Tn proiectul de petitie de la Cluj multe din revendicärile pe care natiunea romänä din Transilvania le va decreta pe Cämpia Libertätii.

In timp ce consistoriile episcopale din Blaj §i Sibiu se multumeau cu faptul cä guvernatorul a Tncuviintat adunarea din 3/15 mai §i se supuneau ordinului gubernial de a nu convoca decät pe protopopi §i pe oamenii mai Tnvätatii din popor, Tn satele romäne§ti, pärintii spirituali ai natiunii pregäteau delegatii pentru adunare, netinänd cont de prescriptiile Guberniului. Protopopul Siliva§ului de Jos, Procopie Prodan, a dispus ca toti preotii din protopopiat iar dintre laid cäte doi din fiecare sat sä fie prezenti pe data de 3/15 mai la Blaj. La fei §i protopopul ortodox Partenie Trombita? din Tärgu-Mure? a ordonat ca din fiecare sat sä se delege cäte doi oameni pentru aceastä adunare.5

1 Trócsanyi Zsolt, op.cit, p.312; V. Chereste§iu, op.cit, p.349; I. Ranca, Captivitatea lui Florian Mica§ la Tg.Mure§ in anul 1848, Tn Marisia, Tg.Muref, VII, 1977, p.143; Grigore Ploe§teanu, Canceli§tii tärgumure§eni in revolutia de la 1848 ín Vatra, Tg.Mure§, XIII, nr.9 din 20 septembrie 1983, p.150 C; Mircea Päcurariu, Revolutia romäneascä din Transilvania §i Banat in anii 1848- 1849. Contributia Bisericii, Sibiu, 1995, p.49.

2 Documente privind revolutia de la 1848... vol.lll, doc.191, pp.XXXIII §i 301-302; Gr. Ploe§teanu, op.cit, p.150 C; A. Stan, op.cit, p. 126; M.Päcurariu, op.cit., p.49.

3 Trócsanyi Zsolt, op.cit, p.312; M.Päcurariu, op.cit., p.49.

4 Cornelia Bodea, op.cit, pp.438-440 ; loan I.Costea, Reghin, un ora§ ardelean in vältoarea istoriei. Revolutia de la 1848-1849, Ed.Veritas, Tg.Mure?, 1996, pp.17-20; Eremia Pop, Reghin, file de istorie_\r\_Reghinul cultural, studii §i articoleL vol.lll, Reghin, 1994, p.12.

5 V. Chereste?iu, op.cit, p.403.

185