Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)
Istorie
avea suficientä apä pentru prelucrare. A§adar, me§terul täbäcar §i angajatii säi se deplasau Tn fiecare zi de 2 - 3 őri de acasä pänä la atelier §i Tnapoi, pentru lucru §i mesele zilnice. Tntalnirile cu alti me§te§ugari, cu vecini, prieteni §i rude erau frecvente, prilejuri de a afla noutáti §i de a opina asupra celor aflate. Se producea, ín cél mai simplu mod, о socializare cotidiana, directä, vicinalä, profesionalä §i politicä, extrem de eficace §i utilä pentru oamenii de afaceri. ín viata socialä a bärbatilor interveneau §i momentele speciale, Tn care spiritul asociativ era mult mai liber decät Tn spatiile publice controlate: cele pe care le petreceau Tn baia comunalä, mai ales Tn cea de aburi. Atunci T§i luau timp suficient pentru taifas, pentru acel gen de socializare masculinä care descätu§eaza energiile reprimate. Birtul aläturat bäii publice din Zaläu, care era specializat Tn preparate culinare preferate dupä о baie de aburi §i о baie obi§nuitä, menitä sä refacä energia, deservea clientii citadini §i pe cei ocazionali, §i era, Tn acela§i timp, un loc excelent pentru Tntalnirile neprotocolare ale me§te§ugarilor §i negustorilor zäläuani §i din alte párti. De altfel, Zalául a fost un ora§ privilegiat Tn privinta consumului alimentar, atát sub aspect cantitativ cat §i calitativ. In anul 1926, profesorul Leontin Ghergariu caracteriza centrul ora§ului prin faptul cá avea, una lángá alta, mácelarii unde se §i prepára máncare §i cärciume: tot о cärciumä §i о mäcelarie. Este vorba despre о stare de fapt mo§tenitä, a cáréi aparitie о putem raporta la secolul al XV-lea, cänd Zalául а primit dreptul oficial de a tine tärg Tn mod constant. Nu numai cantitatea consumului alimentar era importantä, ci §i calitatea. Ora§ul, prin birturile §i restaurantele cäruia se perinda о populatie numeroasä, este §i un producätor de rafinamente culinare. Oricum, ora§enii sunt mai carnivori decät taranii, calitatea cärnii este mai bunä, Tntrucät taranul din categoria medie nu-§i permitea sä taie animalul cél mai bun pentru consumul propriu, ci TI vindea mäcelarilor din Zaläu. De altfel, consumatorii urbani T§i alegeau Tntäi carnea §i apói birta§ul о prepára. Vänzärile mari aveau loc Tn zilele de tärg, cänd vänzätorii §i cumpärätorii pecetluiau ”actul comercial” cu о bäuturä §i о mäncare. in aceste momente, era u§or pentru ora§enii cunoscätori Tn arta culinarä sä-i incite pe tarani Tn a cheltui ceva mai mult din banii primiti pe marfa vändutä pentru a consuma о mäncare rafinatä, condimentatä, care cerea о bäuturä pe mäsura §i nu obi§nuitul grätar §i vin acru. Astfel, de-а lungul timpului gusturile alimentäre evolueazä, chiardacä nivelurile socio-alimentare rämän multiplu diferentiate. A§adar, socializarea comunitarä nu se reducea numai la Tntruniri oficiale, la chemärile profesionale §i la solicitärile vecinilor. Sistemul asociativ desfä§ura о gamä largä de activitäti care foloseau о paletä mereu inovatä de modalitati practice. Comunitätile de vecinätate confereau, cél mai ades, numele unor tineri care veneau din localitätile rurale numai cu numele de botez. Ace§tia primeau, dupä un timp oarecare de supraveghere §i evaluare, о poreclä adecvatä stilului propriu. Poreclä exprima calitätile sau defectele tänärului, ori profesiunea pentru care se pregätea, Tn cazul Tn care era angajat ca ucenic. Poreclä devenea Tn scurt timp patronim, §i TI Tncadra pe tänär Tntr-un grup teritorial masculin, lucru extrem de important pentru deschiderea posibilitätilor de socializare a persoanei respective, in acest mod, comunitatea T§i índeplinea una dintre functiile sale, de formatoare de identiäti. Vecinätatea era, simultan, §i modelatoare de identitäti. Evolutiv, aceastä comunitate supraveghea conduita tinerelor fete, tinerele logodite erau initiate Tn secretele mariajului, miresele erau Tmpodobite de vecine, femeile care na§teau erau ajutate Tn perioada postnatalä, iar mortui era vegheat, 175
