Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)
Istorie
Tnsotit la groapä §i familia era ajutatä atät moral cät §i financiar, prin contributiile tuturor la Casa de Tnmormäntare. Altercatiile conjugale, bolile sau accidentele Ti strängeau repede pe vecini, care acordau ajutor celor ín nevoie. Aceasta este manifestarea functiei reciprocitätii cotidiene, extrem de importantä mai ales pentru familiile me§te§ugarilor din toatä Europa. Momente importante de comuniune stradalä sau de cartier erau särbätorile mari ale anului. ín cercetarea documentelor din arhivele breslelor existente Tn Zaläu nu am gäsit descried ale unor särbätoriri comune, ceea ce ne impiedicä sä cunoa§tem amploarea fervorii vicinale. ín mod obi§nuit, aceste särbätori reconfigureazä spiritul vecinätätii imediate Tn sensul bun al cuväntului, mai ales särbätorile de iarnä. ín compensate, sunt mai explicit definite manifestärile ocazionate de nunti, confirmari Tn profesie, botezuri sau momente comemorative prilejuite de Tnmormäntäri. Modalitätile de actiune, cuantumul contributiei pecuniare §i necesitatea prezentei fizice la aceste activitäti comunitare sau profesionale, sunt statuate prin reguli bine definite §i care sunt respectate cu strictete, de§i reglementärile nu erau elaborate Tn régim democratic. Am Tntälnit Tn documente exemple concludente care ilustreazä aceste afirmatii: tinerele calfe de cizmari erau obligate sä ofere о masä cizmarilor din breaslä, care erau Tnsotiti de familiile lor, Tn momentul Tn care le era recunoscutä lucrarea de maiestrie §i intrau Tn rändurile me§terilor consacrati. Continutul mesei särbätore§ti era reglementat Tn ceea ce prive§te meniul, cantitatea mäncärurilor (o oalä mare cu sarmale, de exemplu) §i cantitatea bäuturii. Se evitau Tn acest fei posibilele neajunsuri legate de organizarea unei mese särbätore§ti neTndestulatoare, cät §i etalarea unei obediente care nu era posibilä pentru toti membrii breslei calfelor, cu tot ajutorul asigurat de breasla, §tiut fiind cä tinerii Tnvätacei nu proveneau din familii la fei de Tnstärite. Practicarea cu rigurozitate a acestor obiceiuri comunitare este prosibil sä fi devenit obositoare, sau apäsätoare pentru unii dintre membri, §i sä fi apärut sentimente de revoltä Tmpotriva lor. ín aceste cazuri, ritualurile organizatiilor comunitare vicinale erau reconfigurate, nicidecum eludate. Epoca medievalä a cunoscut, dupa cum se vede, un adevärat apetit pentru sistemul asociativ, Tn multiple forme: profesional, stradal, de värstä, etnie, confesiune, etc. Organizatiile respective elaborau §i räspändeau о multitudine de valori citadine, creau moduri de a träi bine, au format о culturä care a devenit comunä §i necesarä de adoptat. Acest apetit a fost generat §i alimentat de crizele §i dezastrele economice, politice, militare cunoscute Tn istoria evului mediu milenar, ele nelipsind din modernitatea §i contemporaneitatea zäläuanä. Principiile de organizare §i functionare asociativä s-au transmis pänä astäzi, identitätile urbane fiind reconfigurate Tn asociatii profesionale (IMM-uri), de convietuire vicinalä (asociatii ale proprietarilor de apartamente, organizate pe scäri sau pe blocuri, asociatii stradale), de Tntrajutorare (financiare, de luptä Tmpotriva drogurilor, educatie contraceptivä Tn mediile sociale defavorizate, etc.). Asociatiile comunitare ale tinerilor §i adultilor, organizatiile profesionale §i cele politice au fost preluate spre patronare de cätre autoritäre publice locale, reprezentante ale guvernelor Tn teritoriul urban al Zaläului §i §imleului, §i au fost folosite Tn scopul Tmbunätätirii vietii sociale a locuitorilor, precum §i pentru dezamorsarea tensiunilor sociale §i politice, inevitabile Tn orice societate umanä. ín rändul tinerilor a fost prezent Tntotdeauna un sentiment de frondä fatä de adulti. Atunci, ca §i acum, grupurile de adolescenti se identificau §i se defineau Tn 176
