Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)
Istorie
aceluia§i räu, erau localitäti de sine stätätoare1, separate atät din punct de vedere constitutional cät §i topografic. Documentele vremii amintesc, pe la 1213, existenta cetätii Zathmarcastrum Zathmai1 2 3, unde oficia un arhidiaconus de Zothmar. In realitate, cetatea este cu múlt mai veche, fiind amintitä Tn cronica lui Anonymus. Cronicarul ungar redä därza rezistentä a voievodului Menumorut Tn fata expansiunii maghiare Tn secolul X. Aici, osta§ii romäni au rezistat timp de trei zile atacului maghiar apäränd cetatea situatä ре о insulä a Some§ului. Ulterior, cetatea va fi Tntäritä Tn mai multe ränduri, ea avänd о importantä strategicä deosebitä deoarece apára drumul ce urma malul stäng al Some§ului Tnaintänd spre inima Transilvaniei. In castrum-ul de aid era re§edinta comes-ului (comite, fi§pan), reprezentantul regelui Tn comitatui Sätmarului. Cätre anul 1200, Tn proximitatea §i sub protectia cetätii regale de aici, se vor pune bazele ora§ului Zothmar (Zathmar), care se va dezvolta pe maiul stäng al Some§ului. ín aceea§i perioadä, locuitorii vechiului sat de colonizare germanä datänd de pe vremea reginei Gisela a Ungariei, situat pe celälalt mal al räului, vor pune, la rändul lor, bazele unei a§ezäri preurbane similare, viitorul ora§ Németi (Mintiu). Practic, Tncepänd din secolul al XIII, vechiul sat german Németi va evolua spre viatä urbanä, locuitorii ambelor localitäti (Zatmar §i Németi) primind, Tn decursui secolelor, drepturi deosebite din partea regalitätii ungare, fapt ce va favoriza evolutia urbanä. intr-un hrisov datat 1224, regele ungar Andrei al ll-ea sa adresat numero§ilor coloni§ti germani (hospites) ,,theotonici de Zathmar- Nemethi'ß a§ezati Tn zonä, confirmändu-le drepturile §i privilegiile. Ace§tia aveau un port liber pe Some§, fiind scutiti de orice däri fatä de cetate §i comite. Aceste ora§e au jucat, Tn vremea aceea, un rol de seamä Tn comertul cu sare (atät de necesar locuitorilor cämpiei panonice, dar §i altor zone din Slovacia) pe care coloni§tii germani о aduceau pe Some§ de la Оспа Dejului. La Sätmar se fäcea cäntärirea4 §i desfacerea ei. De aici vine §i numele de Sätmar, care cuprinde cuväntul sat - о forrná dialectalä a cuväntului Salz (sare)- §i cuväntul Markt (tärg), deci tärg de sare. Un secol mai tärziu (1322), Németi (Mintiul) este atestat ca loc de tärg (forum de Nempty) pe malul drept al Some§ului5. El va evolua rapid obtinänd statutul de ora§ (civitas de Nympty - 1331), calitate pe care о va pierde Tn timp, documentele vremii amintindu-l doar ca tärg (oppidum Л/emeffry-1455) 6, cam Tn aceea§i perioadä cu Satu Mare (oppidum Zathmar- 1467)7, opinie pe care о Tmpärtä§e§te §i Csánki Dezső (pe la 1890) Tn Geográfia sa istoricä. 1 Cf. Corpus Iuris Hungarici, art. de lege 109 din 1715, apud Coriolan Suciu, op. cit., p. 98. 2 D.I.R., C, Transilvania, vol.l, p.44. 3 ”[...] dilectis et fidelibus nostris hospitibus Teutonicis de Zathmar-Németh, iuxta fluvius Zamos rezidentibus, qui se dicebant in fide dominae Regina Keyslae ad Hungáriám convenisse [...]". Tn traducere:"[...] oaspetilor no§tri multstimati §i cei mai fideli germani din Zathmar-Némethi, a§ezati la fluviul Somef, care au indicat cä ei au venit sub ocrotirea reginei Gisela Tn Ungaria". (Regina Gisela a fost fiica principelui bavarez Heinrich, sora Tmpäratului german Heinrich al ll-lea §i sotia regelui §tefan I al Ungariei, n.n.). Vezi D.I.R., C, Transilvania, vol. I, documentul nr. 198. 4 tn Dictionarul Pariz-Pápai Sätmarul este numit „Burgum Centenarium”, deci cetate (ora§) pentru cäntärirea sárii. 5 Nempti, Nemty sau Nemphthy, cuvänt care Tn limba maghiarä desemneazä о persoanä de origine germanä (de neam nemtesc). 6 Czánki Dezső, op. cit., I, p. 469. 7 Ibidem. 157
