Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)

Istorie

Dejul, la 1236, era о villa libera, un sat liber, un protoora§, adicä о a§ezare pe cale de a deveni ora§, avänd Tn vedere importanta sa ca loc de depozit al sárii exploatate Tn proximitatea sa, la Оспа Dejului. Locuitori säi erau oaspeti regali, avänd Tn frunte un jude1. Primele mentiuni documentare ale Dejului apar Tncepänd cu secolul al Xlll-lea: 1214-Dees; 1261 -hospites de Deeswar, 1284-villa Deeswar, 1290-hospites nostri <regis > de Deeswar, 1291 -tributum in Deswar, 1315-monasterium de Deesuar, 1332-sacerdos de Eswar <Deswar>\ 1333- Desvar; 1334-Esuar, 1337- forum de Desvara1 2 3 4

Un document emanat de cancelaria regalä a lui Ludovic I §i emis la Bistrita porunce§te vicecomitelui §tefan al Solnocului, sä Tnapoieze ora§ului Оспа Dejului bunurile Tncälcate de vecinii §i megie§ii ora§ului deoarece; „Ni se pläng nouä judele (villicus) Andrei, fiúi lui Dumitru, §i Mihail, fiúi lui Hendric, credincio§ii no§tri orä§eni din Оспа Dejului, atät din partea §i in numele lor cät §i al tuturor orä§enilor §i oaspetilor no§tri din acea <Ocnä a Dejului>, cä unii vecini §i megie§i ai lor, instäpänindu-se färä drept, ar tine incälcatä о parte insemnatä din pämänturile, pädurile, livezile, morile §i locurile de moarä ce trebuie incä din vechime sä tinä de ei'ü. [...]„ Dat la Bistrita, in joia de dupä särbätoarea inältärii sfintei cruci, in anul Dom n ul ui о mie trei sute patruzeci §i nouä'A.

Primele dovezi certe care atestä caracterul urban al unor a§ezäri din Transilvania dateazä din prima jumätate a secolului al Xlll-lea. Sibiul, fosta Cedonia daco-romanä, distrus Tn urma invaziei mongolé din anul 1241, era mentionat Tn documentele vremii ca civitas, adicä ora§.

Ca urmare a privilegiilor obtinute la 1222 de cavalerii teutoni, cätiva ani mai tärziu, Tn preajma incursiunilor mongolé, s-au pus bazele vietii orä§ene§ti §i la Bra§ov.

Marea nävälire mongolä a dat о loviturä cumplitä firavei vieti orä§ene§ti transilvane, cvasitotalitatea a§ezärilor cu caracter urban sau pe cale urbanizare fiind distruse. Marele ora§ minier Rodna, cetatea §i ora§ul Cluj, ora§ele Alba lulia, Bistrita, Oradea etc., precum §i sute de sate au fost transformate Tn ruine. Dupä aceste distrugeri, tótul a trebuit refäcut, inclusiv viata urbanä. Tn acest sens, regii Ungariei au initiat о politicä de colonizare masivä cu elemente germanice а Tntregii Transilvanii, dar §i a unei bűne párti a Ungariei propriu-zise. Tn toate tärgurile §i ora§ele voievodatului transilvan devin о prezentä tot mai activä acei hospites (oaspeti) care, beneficiind de privilegii regale §i libertäti, vor contribui masiv la reconstruirea vietii orä§ene§ti. Cu concursui lor se dezvoltä Alba lulia, re§edinta voievodului ardelean, dar §i Rodna §i Turda, singurele a§ezäri nominalizate Tn documentele vremii cu titlul de civitas (ora§e), celelalte fiind Tncä villae liberae (sateI libere).

Cel mai important ora§ din spatiul intracarpatic era la mijlocul secolului al Xlll-lea Rodna. Aid se desfä§ura о intensä viatä economicä §i politicä, la care participau me§te§ugarii, negustorii §i populatia agricolä din suburbii. Pe la anul 1268, organizarea internä a Rodnei prezentä toate caracteristicile unei a§ezäri de tip urban, avänd un consiliu orä§enesc, juzi §i jurati.

1 §tefan Pascu, op. cit, p. 46.

2 D.I.R., Transilvania, С, a II, p. 34, 255, 267, 322, 497, 504, 512; b I p. 172, 228, 411,428; b III p. 148, 167, 189 §i 432.

3 Deesakna (Оспа Dejului), sat contopit azi cu ora§ul Dej. Vezi nota nr. 4 din D.I.R., veacul XIV, C. Transilvania, vol.IV (1341-1350), Academia R.P.R., 1955, p. 502 (textul ín limba romána). Pentru textul latin vezi: Zimmerman-Werner-Müller, II, p. 62.

4 Ibidem, Documentul nr. 733 din 17 septembrie 1349, p.502.

158