Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)

Istorie

curge längä el, avänd <un venit de > douä mii de märci; episcopul de Bihor, al cärui scaun se zice cä este la Oradea <0rosiensis>1 avänd о mie de märci; episcopul Transilvaniei, avänd douä mii de märci..."1 2.

Un alt document emanat de cancelaria regalä la 1198 mentions cä: ,,[...] Emeric, prin mila lui Dumnezeu, regele Ungariei, Dalmatiei, Croatiei [...]", intäre§te, ,,[...] pentru mäntuirea sufletului tatälui nostru, regele Beta, de vrednicä amintire, vama cetätii Bihor la Cri§ datä prin dania fericitului rege Ladislau, in vremea intemeierii acestei <biserici> in folosul episcopului §i al fratilor bisericii din Oradea"3.

ín opinia lui Nicolae Dräganu, capitala istoricä a Transilvaniei, ora§ul Alba lulia apare ca sediul al unui comitat (comes Bellegratae)4 pe la 1097 - comitat atestat documentar abia la 1201, fiind condus de un anume ,,Jula, woiwode et comes Albe Transilvane", iar ulterior de un anume Tiburtiu, comite curial al reginei Ungariei §i comite de Alba, care rezida in cetatea Albei (castrum Albense) Tn anul 12065. Tot aid sunt mentionati (pe la 1213) acei canonici Albense6 7 care tineau de ecclesia de Alba Transilvanie7 (1233) sau, cum mentioneazä un document de la 1298, de Wizzenburgensis diocesis8, diocezä (episcopie) de Alba ai cáréi locuitori erau burghezi, deci orä§eni. Totu§i, de§i a fost capitala voievodatului, respectiv principatului transilvan timp de sute de ani, documentele vremii о mentioneazä ca civitas foarte tärziu, la 15639.

Se pare cä Tn Transilvania, Tnaintea invaziei tätarilor, nu Tntälnim decät cäteva a§ezäri cu caracter urban propriu-zis. Chiar Clujul era indicat in documentele vremii drept castrum10 (citadelä), iar compozitia sa etnicä era foarte eterogenä, avänd conotatii economice §i militare. Curänd, aläturi de soldati §i agricultori incep sä se a§eze oaspeti cu ocupatii preponderent me§te§ugäre§ti §i comerciale.

Inainte de anul 1715, ora§ele gemene Satu Mare (Zathmar), situat pe maiul stäng al Some§ului §i Mintiu (Nemethi), constituit pe celälalt mal (drept) al

1 Orosiensis, adicä Olasiensis, dupä dum aratä Fejer. Este vorba de localitatea Olaszi (Romäne§ti), care s-а contopit ulterior cu Oradea, op. cit., nota nr. 5 de la p. 10.

„[... ] Suffragani Colocensis sunt: episcopus Sunadensis nel a fluvio preterlabente Morisensis habens duo millia marcarum, episcopus Biarch, cuius sedes dicitur Orosiensis habens mille marcas, episcopus Ultrasilvanus habens duo millia marcarum...", op. cit., documentul nr. 17, p. 360.

3,,[... ] Hemericus, Dei gracia Hungarie, Dalmacie, Croacie [...] rex in perpetuum [...] Hinc est, qod nos piis predecessorum nostrorum vestigiis insistentes, tributum castri Bychor de Kewres ad usum episcopi et fratrum ecclesie Waradiensis et donacione beati Ladislas regi tempor sue fundacionis collatum, divine retribucionis intuitu et pro remedio anime patris nostri recolende memorie Bele regis presentis scripti patrocino comfirmamus". Documente privind istoria Romäniei, Veacul XI, XII §i XIII, C, Transilvania, vol. I (1075-1250), documentul nr. 24, p. 362 (originalul Tn Ib.latina), iar traducerea la p. 14.

4 Nicolae Dräganu, Romänii in veacurile IX-XIV pe baza toponimiei §i a onomasticei, Bucure§ti, 1933, p. 506.

5 Documentele Istorice ale Romäniei (D.I.R.), C, Transilvania, C, a I, p. 158.

6 Ibidem.

7 Ibidem, p. 267.

8 Coriolan Suciu, Dictionar istoric al localitätilor din Transilvania, Vol. I, Editura Academiei R.S.R., 1964, p. 29.

sCivitas Alba Julia, ín Veress Endre, Báthory István fejedelem és lengyel király levelezése (Corespondenta lui §tefan Báthory, principe al Transilvaniei §i rege al Ungarie), vol. I (1556- 1575), p. 26.

10 1213 - castrenses de Clus\ 1214 - castrum Clus\ 1235 - civis Clusiensis; Vezi: Documenta Romániáé Historica, C [Transilvania], a I, p. 10, 49, 140, 147.

156