Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2005)
Aurelia Diaconescu, dr. Valer Pop: Similitudini între bisericile de lemn şi casa ţărănească tradiţională românească
98 AURELIA DIACONESCU, VALÉR POP ímbinarea bämelor ín unghiuri, altele decát drepte, se intálne§te §i ín arhitectura laicä täräneascä, fiind cunoscutä §i aplicatä de me§terii tärani,cum sunt §urile de imblätit din Muntii Apuseni, unde se gäsesc §i cele mai numeroase biserici (peste 30). Aceste §uri au о conformatie identicä cu absida poligonalä (au 6 laturi ín loc de frecventul patrulater). „Gurgoiul“ §urii din Muntii Apuseni fiind identic cu absida bisericii, apare ca prototip al acestui fel de constructie. Pe teritoriul judetului Mure§ se aflä un numär de 21 de biserici poligonale (Särmä§el Garä, Bato§, Culpiu, Chiheru de Jós, Cecálaca, Cu§telnic, Glodeni etc).ín aceastä situatie nu se poate spune cä absida poligonalä a bisericilor de lemn este о redare а absidei circulare de zid, §i pun de asemenea in luminä §i sub aceastä prismä neindoielnicä apartenenta bisericilor de lemn la acél vast domeniu al arhitecturii populare romäne§ti. Tratarea constructiei de cult dupä cea laicä, se substituie in dovadä a importantei majore ре care о incumbä ea, constituind corolarul vietii materiale §i spirituale a comunitätii ce a inältat-o dupä legea sa. La biserica poligonalä cu 5 laturi, latura centralä este orientatä cätre est, directie cardinalä cu valoare simbolicä, marcatä §i prin prezenta unei mici ferestre in ax. Micile ferestre erau realizate prin täierea a cäte 2 bärne §i erau acoperite cu obloane masive glisante. U§ile fäcute dintr-o singurä bucatä, din care erau fasonate §i tätänile, aveau íncuietori mari din lemn (zävoare) asemänätoare celor de la casele §i grajdurile foarte vechi. Observänd forma bisericilor de lemn §i a §urilor poligonale, ca §i portiunile de bärne unde a intervenit mäna §i securea säteanului, iar mai tärziu cea а me§terului dulgher, ne apare dar adevärul specific al artei lucrurilor: bradul, gorunul §i alte materiale „au un anumit destin sau, dacä vrem, о anumitä vocatie formalä“, iar cu ajutorul uneltei creatorul popular „face sä se nascä forma“ a§a cum spunea H. Focillon ín lucrarea Viata formelor. Toate tipurile de plan a bisericilor din jud. Mure§ i§i gäsesc corespondente in diversele zone ale arhitecturii de lemn din tara noasträ, intrucät toate apartin fondului tipologic romänesc. Aceea§i legäturä pe care am amintit-o íntre casä §i bisericä este intäritä de prezenta foarte frecventä a unei prispe cu stälpi pe latura de sud a bisericii, ceea ce apropie biserica de lemn de infäti§area caselor täräne§ti din tinuturile mure§ene (ex.: bisericile din Bäita, Särma§, Särmä§el, Rästolita, Cuci, Petelea, Culpiu etc.). Uneori prispa este extinsä pe douä sau trei laturi. Ca §i la casa traditionalä, prispa care íntregea constructia avea rolul índeosebi de a feri talpa de umiditate, pentru adäpostirea temporarä, dar §i cu scopul de a obtine cämpuri disponibile pentru ample desfä§uräri decorative. Asemänarea cu casa täräneascä este §i mai izbitoare cänd intrarea in bisericä, in ioc sä se facä prin latura de vest pe axul longitudinal, se face pe latura de sud. Existä cazuri in care pe peretele de sud sunt practicate douä inträri, una in pronaos §i alta in naos, asemänarea cu fatada casei täräne§ti mergänd pänä la identitate. Uneori prispa aceasta este inlocuitä de о incäpere mai largä, deschisä, sprijinitä pe stälpi acoperiti de о strea§inä foarte mare (2-3 m), care atrage dupä sine о asimetrie foarte pronuntatä a intregului acoperi§. Acoperi§ul este sprijinit de mesterül dulgher pe cununa de bärne, situatä deasupra
