Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2005)
Aurelia Diaconescu, dr. Valer Pop: Similitudini între bisericile de lemn şi casa ţărănească tradiţională românească
SIMILITUDINI ÍNTRE BISERICI §1 CASA JÁRÁNEASCÁ 97 unele zone s-au folosit §i bärne rotunde, de dimensiuni mai mari sau mai mici Ia construirea caselor, nu cunoa§tem un caz asemänätor Ia bisericile de lemn. Se impune constatarea cä in spatiul european doar románii au recurs aproape ín exclusivitate la aceste moduri de lucru. Concluzia generálé este cá bisericile de lemn fac parte din marea familie a arhitecturii populare romäne§ti, legäturile fiind confirmate ín mod hotärätor de aspecte de ordin tipologic. Baza constructiei о formeazä, ca §i la case, о talpä masivä care se constituie íntr-un adevärat soclu de lemn (gorun sau stejar). Ea este pusá pe un strat scund de pietre (bolovani de ráu) de 30-40 cm. Cele mai vechi biserici, ca §i casele foarte vechi, se sprijinä pe enormi bolovani pu§i la cele 4 coituri §i la jumätatea laturilor lungi. Foarte rar talpa este pusä direct pe pámánt. Urma ridicarea peretilor confectionati din bärne groase (25-40 cm) cioplite ín 4 muchii, spre a nu permite pátrunderea curentilor de aer. Adeseori, spre a mari stabilitatea peretilor §i a acoperi§ului, bárnele din partea superioará erau prelungite ín afara peretilor. Tipurile de plan, ín pofida unei aparente varietáti, apaiéin fárá exceptie structurii longitudinale, cu succesiunea ritualá de spatii: pronaos, naos, altar. Uneori apare ín partea de vest §i un pridvor deschis. Formele cele mai vechi se presupune a fi cele mai simple, corespunzänd locuintei arhaice unicelulare, ce ín jud. Mure§ sunt frecvente: Biserica „Buna Vestire“(1660) §i „Sfintii Arhangheli” din Deag au un plan dreptunghiular fárá о marcare specialá a altarului, iar acoperi§ul este unitar ca §i la о casá táráneascá. Clopotnita este separatä de bisericä, avánd aspectui unui mic turn independent, solutie perfectä Ia multe biserici de lemn din tinuturile mure§ene, dar care se regäse§te frecvent in Moldova sau Oltenia fiind cu certitudine mai vechi decät bisericile cu turn clopotnitä suprapus pronaosului. La о altä variantä mai evoluatä, latura esticä, corespunzátoare altarului, este tratatä poligonal, cu 3 laturi, prezentändu-se ca о absidä nedecro§atä. Acestui tip apartin 22 de biserici de lemn din jud. Mure§, dintre care: 17 färä turnclopotnitä propriu (Chinciu§, Bernadea, Petea, Bobohalma, Valea Largä, Urisiu de Jos, Troita, Trei Sate, Säni§or, Logig etc.), la altele ulterior s-а adäugat un turn-clopotnitä cu pridvor la parter (Tg.-Mure§, Beica de Jos, Läpu§na, Urisiu de Sus). Incäperile sunt delimitate prin tämplä intre altar §i naos §i printr-o grilä din lemn §i fier forjat intre pronaos §i naos.Unitatea planurilor bisericilor din lemn este foarte puternicä in toate provinciile romäne§ti. Se crede cä aceastä constructie s-а transmis neschimbatä §i unor biserici de zid, cum ar fi bisericile salä-de piaträ apärute ín sec. al Xlll-lea, in zonele dominate de populatie romäneascä §i mai rare in zonele colonizate cu sa§i. Cu mici exceptii, la bisericile de lemn nu existä abside laterale. Absida altarului este aproape íntotdeauna vizibil marcatä nu numai, foarte des, cu un acoperi§, dar §i prin retragerea peretilor laterali fatä de linia naosului. Plánul absidei este foarte variat, mergänd de la 4-8 laturi, exprimänd in cazul din urmä tendinte de apropiere de planul circular caracteristic arhitecturii de zid.
