Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2005)
Aurelia Diaconescu, dr. Valer Pop: Similitudini între bisericile de lemn şi casa ţărănească tradiţională românească
96 AURELIA DIACONESCU, VALÉR POP nefericite, §i odatä cu ele о serie de informatii pretioase privind istoria, arta, spiritualitatea §i cultura poporului román. Existenta insä§i a láca§ului de cult, forma peretilor, decorul sculptat, mesterül §i zugravul, alcätuiesc bogátia de informatii vitregitä prin disparitie, färä consemnäri a unui numár maré de biserici de lemn. Dintr-o cercetare a Episcopiei Alba-lulia, privind bisericile de lemn existente la 1900 §i ín parte in 1932, a rezultat disparitia a 92 de biserici, alte 26 gäsindu-§i sfär§itul dupä 1940.ín judetul Mure§ azi se pästreazä 70 de biserici de lemn §i au dispärut, de-а lungul anilor, 154 biserici §i 25 de schituri §i mänästiri. Izvoarele folosite, pentru culegerea de date ín aceste cazuri, au fost: toponimele, conscriptiile urbariale, insemnäri de pe cärtile de cult ce constituie surse de regäsire a multor läca§uri de cult din zona ín care „soarta elementului romänesc a fost mai gravä decät oriunde“. Träind ín tinuturi acoperite de imense päduri, täranii romäni §i-au construit adäposturile, §i in principal casele din lemn, in diferite tehnici. Una din cele mai importante caracteristici ale bisericilor de lemn romäne§ti о constituie legätura lor directä cu casa täräneascä. Aceastä legäturä este sesizabilä sub trei aspecte: 1. Sunt construite: din aceea§i materie primä; in acelea§i tehnici; au un plan simplu, similar caselor täräne§ti, dar adaptat nevoilor de cult; au acelea§i decoruri ca §i casele täranilor romäni. Aceastä situatie se concretizeazä in constatarea generalä cä: pe teritoriul romänesc biserica urmeazä, in linii mari, tipul de locuintä al regiunii respective. Astfel, in zonele de arhitecturä in care se folosesc esente de lemn diferite, diferentierea se continuä de la case la biserici. ín Maramure§, pe Valea Izei bisericile sunt construite din lemn de brad, iar pe Valea Maréi bisericile sunt construite din lemn de stejar. Decorul bogát al casei gorjene§ti din fag §i stejar este reprodus §i la biserici. Acoperi§ul de paie, generalizat la noi intr-o anumitä epocä, era folosit pänä la sfär§itul sec. al XVIII-lea la bisericile moldovene§ti §i transilvänene. in zonele lipsite de arbori de construct» de dimensiuni mari, tehnica nuielelor era folositä atät la construirea caselor cät §i la cea a bisericilor. О mare parte a teritoriului Moldovei §i Munteniei cunoa§te §i azi numeroase biserici de nuiele impletite. Existä de asemenea, in zonele de stepä, biserici construite din ceamur §i chirpici, ca §i casele din acélé locuri. ín S. Olteniei, pänä la inceputul sec. al XX- lea, domina casa din lemn pe jumätate ingropatä in pämänt (bordeiul)- ca tip de locuintä, existänd de asemenea §i biserici bordeie. ín tinuturile mure§ene, ca pretutindeni in tarä, tehnica de executie a peretilor, fie la case, fie la biserici, se caracterizeazä prin cununi orizontale de grinzi (Blockbau), incheiate la extremitati. Pentru constructia bisericilor in aceastä zonä esenta preferatä a fost gorunul, iar incheierea grinzilor cioplite cu toporul §i barda s-а fäcut in „coadä de rändunicä“, sau in cätei.Mai rar s-au folosit grinzi de fag sau brad, pentru aceste esente fiind la indemänä incheierea in „cheutori“. Cele mai vechi chiotori sunt in forrná de „V”, „U” §i „T”.in timp ce in
