Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2005)
Aurelia Diaconescu, dr. Valer Pop: Similitudini între bisericile de lemn şi casa ţărănească tradiţională românească
94 AURELIA DIACONESCU, VALÉR POP le-au conferit atributul de „document al plämädirii, al existentei §i continuitätii poporului roman, al dorintei sale de afirmare §i däinuire, al spiritului säu creator“. Bisericile de lemn sunt fäurite de aceea§i mesteri care lucreazä casele §i constructiile gospodäre§ti, din acela§i material §i urmánd indeaproape locuinta säteanului, ín ceea ce prive§te tipológia planimetricä. Ele vädesc о izbitoare similitudine interzonalä. Dar cum exprimarea unitätii implicä, in mod necesar, о seamä de diversificäri, acestea, ín functie de zone, sunt influentate de: dezvoltarea localitätilor, influentele curentelor artei culte, libertatea de creatie a me§terului, specificul §i traditia localä in construirea locuintelor.Arta pe care romänii au pus-o in construirea locuintei se intälne§te §i in constructiile religioase. Operatiile legate de construirea unei biserici erau cunoscute de aproape toti bärbatii comunitätii. Alegerea lemnului potrivit ca esentä, prelucrarea acestuia §i asamblarea bisericii presupune pricepere, practica indelungatä §i cunoa§tere deplinä a calitätii esentelor lemnoase: constructia bisericilor de lemn reprezintä expresia mo§tenirii unei indelungate traditii in prelucrarea lemnului, ridicatä la nivelul me§te§ugului. Valoarea lor ca document istoric egaleazä pe cea a realizärii artistice, eie constituind, färä indoialä, una din cele cáteva culmi ale artei construirii in lemn europene. Abundenta lemnului a dus la folosirea acestui material in constructu, fäcänd sä se nascä §i sä däinuie pänä tärziu in secolul nostru о civilizatie а lemnului, о mäiestrie a formelor incrustate in lemn, constructia din acest material sä tie dominantä iar localnicii sä capete faimä de neintrecuti mesteri. Faptul fundamental de care trebuie sä se tinä seama in considerarea bisericilor de lemn romäne§ti este apartenenta lor la vastul domeniu al creatiei populare, fiindu-le propriu tot ce implicä acest concept: continuitate a unei strävechi traditii in arta constructor, operä colectivä §i anonimä, reflectare a conditiilor social-economice de-а lungul timpului. Tocmai din cauza acestei apartenente la domeniul artei populare, periodizarea, ca instrument de clasificare §i distingere de caracteristici, nu-§i poate avea о deplinä aplicabilitate. S-ar crea о falsä periodizare: marea majoritate a bisericilor de lemn ar fi a§ezate in sec. al XVIII-lea §i al XlX-lea, douä grupe mai restränse ar fi simetric plasate in sec. al XVII-lea §i al XX-lea, iar un numär extrem de redus §i-ar gäsi locul in secolul al XVI-lea. Eroarea unei astfei de „periodizäri“ se poate constata §i pe cale documentar-istoricä: numeroase biserici din Transilvania sunt atestate in documente din sec. XIVXVI ,Regii angevini ai Ungariei legifereazä interdictia pentru romäni a construirii bisericilor de piaträ, romänilor fiindu-le accesibile numai constructiile de lemn. Posibil ca pe domeniul cnezatului din Ulie§ (Mure§), amintit documentar din anul 1446(Coriolan Suciu, Dictionar istoric al localitätilor din Transilvania, vol. II, Buc., 1968, p. 217), sä fi existat о bisericä de lemn, cäci о bisericä din lemn cu hramul Sf. Gheorghe a fost reconstruitä aici in anul 1790 §i a däinuit pänä in anul 1932. La 1447 о hotärnicie la Grebeni§ul de Cämpie consemneazä о bisericä de lemn romäneascä cu casa parohialä. (Entz Geza Mittelalterliche rumaniche Halzkirhen in Siebenburger in Omagiu lui George Oprescu, Buc. , 1961, p. 164.)
